EXCLUSIV | Strategia care poate revigora fotbalul românesc, explicată în 10 puncte: ”Dacă ai calitate umană, îți poți duce calitățile tehnice, tactice și fizice la un alt nivel!”

Cluj Live revine cu partea a doua din interviul cu Vasile Solomon, antrenor care conduce în prezent Școala Argentiniană de Fotbal Codlea și care mai predă, totodată, Educație Fizică și Sport la un liceu din județul Brașov.

Dacă primul episod a fost dedicat perioadei în care Vasile Solomon l-a antrenat pe Daniel Paraschiv, al doilea golgheter al Ligii 1 la ora actuală, cu 8 reușite pentru Hermannstadt, în cea de-a doua vor fi expuse 10 aspecte ale unei strategii care poate revigora fotbalul românesc. Invitatul nostru și-a expus propria viziune bazându-se pe lunga sa experiență în antrenorat la nivel de copii și juniori, observațiile făcute și concluziile trase.

1. IMPLICAREA CLUBURILOR ÎN FORMAREA JUCĂTORILOR CARE SĂ PERFORMEZE LA ECHIPA NAȚIONALĂ. OBSERVAREA CAPITOLELOR UNDE ALTE CAMPIONATE PROGRESEAZĂ ȘI PRELUAREA ACELOR MODELE

Un punct de pornire ar fi implicarea cluburilor în formarea fotbaliștilor care să performeze la echipele unde se află, la echipa națională. De asemenea, jucătorii de perspectivă să beneficieze de o anumită pregătire pentru a se putea adapta mai ușor la cerințele altui campionat în cazul unui transfer în străinătate.

”Asta trebuie să înceapă de la 15-16 ani. Nu poți să o faci la 19 sau 20 de ani, când ai convocare. E o chestie de parcurs. Este vorba de caracter. Dacă ai caracter, bineînțeles și calitate sportivă, tu poți să te adaptezi și cerințelor fotbalului profesionist sau cerințelor altui campionat. În schimb, dacă tu, mental, nu ești puternic, când faci pasul către o nouă provocare, fie că e convocarea la națională, fie că este un club din străinătate, ai probleme foarte mari de adaptare. De ce? Pentru că nu ai fost educat de club. Ei ar trebui să aibă, pe lângă pregătirea normală pe care o au cu juniorii sau cu seniorii, programe speciale. Așa fac echipele mari. Au programe speciale pentru cei care au perspectivă și valoare. Pentru că, de fapt, cluburile de acolo de multe ori se alimentează, chiar făcând profit sau încasând venituri. Eu am mai spus-o, nu avem cluburi bogate sau finanțatori bogați. Cluburile ar trebui să se alimenteze din formarea și promovarea de jucători cu talent, cu perspectivă din propria grădină. Numai că e un sistem bolnav, în care se preferă un anumit rezultat de moment sau de multe ori este iluzoriu. Dacă vrei să faci ceva sănătos, du-te și vezi cum lucrează alții, care produc și fac chestia asta. Cu mijloacele pe care le ai. Nu te duce în Spania și în Anglia, că aceia sunt super bogați, du-te în Croația, în Serbia sau la unguri, care au explodat, au făcut o treabă extraordinară. Ce au făcut ei bine? Cum se organizează? Cum fac selecție? De ce au ajuns să producă și să aibă nivelul acesta? Du-te la Honved, du-te la ce club vrei tu, la Ferencvaros. Vezi cum e organizată academia. Ce infrastructură au? Au un proiect? Cum gândesc în perspectivă? Și trimiteți oamenii acolo, că de aceea îi plătești”, a explicat Vasile Solomon pentru Cluj Live.

2. IMPORTANȚA CALITĂȚII UMANE LA UN JUCĂTOR

Mai departe, tehnicianul brașovean a subliniat cât de mult contează educația în formarea și progresul unui fotbalist. Atâta timp cât jucătorul are o educație bună, atunci și celelalte calități ale sale pot fi dezvoltate mult mai ușor. Iar asta ar ușura inclusiv munca unui selecționer atunci când decide să apeleze la jucătorul respectiv pentru lotul național.

”E foarte greu, dacă nu investești în ei (în jucătorii tineri – n. red.), să produci jucători de mare calitate ca să joace la națională. Nu poate (fi selecționerul singurul vinovat – n. red.), pentru că pregătirea vine de la club, el (jucătorul – n. red.) e format de club, nu de națională. La națională are 2-3 zile la dispoziție. (Selecționerul poate – n. red.) să aducă îmbunătățiri, să încerce să-i integreze într-un sistem. El doar observă ce calități are, el nu știe, pentru că cel care știe este antrenorul de la club. Acela știe dacă (jucătorul – n. red.) e disciplinat, pentru că, pe lângă calitățile acestea fotbalistice, contează calitățile umane. De fapt, cred că proporția e inversă, pentru că eu cred că, dacă ai calitate umană, poți să dezvolți și să duci calitățile tehnice, tactice, fizice la alt nivel. La alt nivel. Ai o bătălie de 90 de minute și poate ești considerat un jucător, să zic, mediu sau mediocru, dar dacă tu ai calitate și ai atitudine, știi să te asociezi cu coechipierii, ai spirit de echipă, ai ambiție, poți face lucruri pe care nu le-ai mai făcut. De aceea spun, poate că și criteriul de selecție la loturile naționale de juniori (ar trebui – n. red.) să nu fie doar partea tehnico-tactică – cum se descurcă jucătorul cu mingea sau fără minge, să fie și partea psiho-socială, și acolo, când îl selecționezi la lot, deja să cunoști jucătorul acela. Ce știe, ce poate, ce obiective are, ce anturaj are. Este foarte important. El vine la lot, dar nu știi ce face la Brașov sau la Cluj seara. Și tu îi ceri. Tu știi că e bun, că driblează bine. Dar el vine dintr-un mediu nesănătos, pentru că nici clubul nu are control pe el, are un antrenament-două, după aceea la revedere. De aceea spun, jucătorii aceștia cu calitate, cu potențial, de elită, aceștia trebuie monitorizați. De cine? De un staff, un staff al clubului. El, când se prezintă la lotul național sau la seniori când este convocat, păi trebuie să știi absolut (tot – n. red.) despre el, ce a mâncat, cu cine a dormit, ce școală a făcut, ce note a luat, ce prieteni are, absolut tot”, a adăugat Solomon.

3. SCHIMBAREA POSTULUI DE JOC, PÂNĂ LA 12-14 ANI

Alegerea postului este iarăși un detaliu de care trebuie ținut cont. De aceea, jucătorii tineri trebuie orientați din timp pe ce post vor evolua în toată cariera lor. Schimbarea de post nu este indicată la orice vârstă.

”El îți va ajuta echipa la un moment dat (jucătorul folosit pe o altă poziție decât cea de bază – n. red.), dar el, individual, va regresa. Chestia aceasta de posturi se poate face până la 12-14 ani, când poți să schimbi, nu ai presiunea rezultatelor. Dar, după 12, 13 ani deja trebuie orientați pe posturi. Și la națională e un rol extrem de greu pentru selecționer, pentru că el trebuie să facă un fel de mecanism și e greu să găsești 11 jucători care vin din medii diferite să acționeze ca un tot unitar. În 2-3 zile tu să zici că merge ceas. El joacă altceva la club, e altă atmosferă. De aceea spun, din punctul meu de vedere cel mai mult contează caracterul și atitudinea. Calitatea și valoarea nu sunt la cel mai înalt nivel, adică nu suntem Franța, Spania, Germania ca să putem zice că avem jucători pe care îi lăsăm să joace pentru că au foarte multă calitate. Așa face, am înțeles eu, Ancelotti (antrenorul lui Real Madrid – n. red.). Depinde de rezolvarea de probleme, deci partea umană, mai mult decât partea tehnico-tactică. E clar că pe Modric îl încorsetezi dacă îi dai niște sarcini (pe care nu le poate îndeplini sau sunt prea greu de îndeplinit – n. red.) sau lui Benzema, am dat un exemplu. Deci, pe Benzema l-a lăsat să coboare, să vină între linii, să vină să-și ia mingea. Un antrenor, dacă e rigid și vrea să joace după cum gândește el ca antrenor, îi limitează creativitatea și eficiența (jucătorului – n. red.). Dar pentru asta îți trebuie un anumit tip de afiș, de a observa”, a mai spus Solomon.

4. RĂBDARE, MULTĂ RĂBDARE CU ANTRENORII. DE ASEMENEA, AR TREBUI IMPLICAȚI ȘI PSIHOLOGII SPORTIVI

Vasile Solomon militează pentru proiectele pe termen lung la un club profesionist de fotbal, proiecte care să implice același antrenor pe o perioadă îndelungată de timp. În acest sens, Cluj Live a punctat în discuție încrederea de care s-a bucurat Ancelotti la AC Milan, unde a petrecut aproape 8 ani și unde a cucerit de două ori Liga Campionilor, plus o finală pierdută în aceeași competiție.

La rândul său, Solomon l-a dat exemplu pe Klopp, tehnician care o pregătește pe Liverpool din 2015, dar care a reușit să câștige Liga Campionilor abia în 2019, iar titlul în Premier League în 2020: ”Cluburile, ca și politică de club, oamenii care sunt acolo, dar bine, în cazul unui antrenor de top cum sunt ei, poți lua și exemplul lui Klopp. Am înțeles că s-a dus la Liverpool și le-a spus <<Pe mine mă lăsați în pace, să fac ce vreau, din secunda 1. Deci, nu îmi cereți nimic. Dar, mă rog, ei au deja o alură, au o cotă și își pot impune un punct de vedere. Știu ce vor și sunt convinși că numai așa pot să aibă rezultate. Și acesta de la Arsenal, Arteta, și el s-a chinuit foarte mult, a avut rezultate proaste, dar uite că au avut încredere în el și cum joacă Arsenal (în prezent e lider în Premier League, cu un avans de cinci puncte față de a doua clasată Manchester City – n. red.). Despre asta e vorba, de a avea încredere, de comunicare și de a avea răbdare. Nouă ne lipsește răbdarea. Vrem repede să avem rezultate fără să avem o bază. (Să ne gândim că în fotbalul mare – n. red.) este foarte greu, enorm de greu să iei Liga Campionilor la ce presiune și ce echipe sunt, ce bugete sunt. Și atunci, bine, ai vrut să mă iei, ai considerat că sunt bun, păi acordă-mi încredere și ai răbdare. Lucrăm cu oameni, nu lucrăm cu mașini. Nu am pus trei șuruburi, a ieșit piesa, o vând. Oamenii sunt imprevizibili, sunt caractere diferite și pentru asta trebuie să ai răbdare, trebuie să ai un staff la nivel acesta de profesioniști, acolo trebuie să ai psihologi sportivi, tot felul de mentori, cum să faci educație. Pentru că nu le poți face singur. Ai un staff competent, îi dai încredere, îți faci un plan și dă-i drumul înainte. Nouă, clar ne lipsește partea asta și de aceea nici nu progresăm. Nu avem răbdare. Chiar aș fi curios să văd câte cluburi din Liga 1 au angajați, dar angajați, nu colaboratori care dau câte un test, psihologi sportivi. Sunt foarte curios. Nu știu. Pentru că ați văzut cât de important este în sportul de performanță rolul unui psiholog sportiv, extrem de important. Iar noi, i-am diminuat rolul enorm de mult, considerăm că antrenorul e și psiholog, niciodată. Sau nu le poate stăpâni. Și atunci, ai nevoie de experți”.

5. CURSURI PENTRU EDUCAȚIE FINANCIARĂ

Cluj Live a punctat în discuția cu antrenorul necesitatea unor cursuri de educație financiară (după modelul din sporturile americane) pentru fotbaliști, pentru ca ei să știe cum să se descurce din punct de vedere financiar atunci când își vor încheia cariera: ”Vă dați seama că un om educat altfel se controlează. Și, bineînțeles că el se gândește și la viitorul lui, pentru că pot surveni accidentări, încheierea carierei. Vă dați seama la ce nivel au ajuns (alte state – n. red.). Nu facem asta tot din necunoaștere. Adică nu văd de ce un Becali sau la Cluj, sau la Craiova nu ar mai putea angaja niște specialiști care sigur și-ar ajuta jucătorii. Nu cred că ar fi o problemă de buget, ci e vorba de necunoaștere”.

6. ÎMBUNĂTĂȚIREA MANAGEMENTULUI ÎNTR-UN CLUB

Având o scurtă experiență ca președinte al echipei FC Brașov, Vasile Solomon a analizat și partea de management într-o echipă de fotbal: ”Nu ai cunoștințe pe domeniu (domeniul fotbalistic – n. red.), ce știu eu, poate ești bun manager în IT, și patronul ți-a dat funcție în club. Vrei să vezi cum funcționează lucrurile în domeniul sportiv. Păi nu poți din cărți. Trebuie să înveți din practică și să compari. De aceea spun, du-te un an de zile în schimb de experiență, și ai răbdare cu el (patronul să aibă răbdare cu managerul – n. red.), vezi ce gândește, cum face, ai încredere în el și vino și copiază măcar niște chestii pe care le fac alții bine. Ce reușesc aceia? Poate nu au atâția bani ca noi, dar reușesc. Deci, ceva fac altfel. Și tu trebuie să găsești ce fac altfel aceia de reușesc”.

7. ANALIȘTI CARE SĂ STUDIEZE ÎN AMĂNUNT CALITĂȚILE FOTBALIȘTILOR DE PERSPECTIVĂ

Aducerea unor analiști sportivi este un alt aspect care poate îmbunătăți funcționarea unei echipe profesioniste de fotbal. Atunci când sunt studiate în amănunt toate calitățile și defectele unui fotbalist, șansele de a-l dezvolta sunt mai mari: ”Ar fi ideal să ai analiști. Afară există cluburi care au, am văzut la Leicester un documentar, deci au aproape cât trei vestiare numai computere și analiști sportivi, care analizează fel de fel de date. Unii dintre ei monitorizează jucători tineri, alții parametrii fizici, alții parametrii tehnici, alții parametrii psihologici. Acolo e o industrie. Trebuie să ai, pe lângă chestia de observare, că-l vezi la televizor, la un meci (pe un anumit jucător – n. red.), trebuie să ai niște valori clare și acestea se fac pe bază de studii, au făcut niște analize, niște parametri. Și fiecare jucător este caracterizat într-un anumit fel, din anumite puncte de vedere. Iar eu, dacă sunt antrenor (de exemplu – n. red.) la CFR și vreau un jucător de la Under 19, păi mă duc la analist sau la șeful centrului de copii și juniori și zic <<Îl vreau pe Popescu. Ce joacă? Bun, mijlocaș. Dă-mi fișa lui!>>. Și atunci, știu dacă (jucătorul – n. red.) are caracter sau dacă nu are caracter. Știu ce calități are și ce defecte, știu unde poate fi dezvoltat. Pe ce canale pot să-i ridic niște parametri. Așa se lucrează. E normal. E o chestie de știință. Nu mai merge așa, rudimentar, hai că mi l-a recomandat cineva, am auzit eu că acela e bun. Păi tu, dacă ești profesionist, ai un staff sau personal. Pentru că tu vrei (ca juniorul – n. red.) să se încadreze la seniori, dar el are mintea de 19 ani. Poți să realizezi faptul că la seniori e altă forță, altă viteză, alt contact, altă presiune. Păi, întâi gândește-te la adaptarea lui, poate sau nu poate (să facă pasul la seniori – n. red.). Trebuie să mai lucrăm cu el? Cum trebuie să mai lucrăm cu el? Despre asta e vorba. Nu ai forța mentală, forța fizică a unui senior. Antrenamentul trebuie gradat și individualizat, și trebuie insistat mult pe motivație, mai puțin pe forță și viteză. E ca și cum știi să conduci cu mașina acum și ți-ar lăsa cineva manșa la elicopter, și zice <<Descurcă-te!, Te-am promovat, ai trecut de la mașină la elicopter. Descurcă-te! Joacă!>>. Îți rupi gâtul dacă nu ești ajutat. Unii din genă fac asta rapid (pasul de la juniori la seniori – n. red.), Messi, geniile, Neymar, dar aceștia sunt genii. Dar, marea majoritate trebuie ajutați, iar pasul acesta de la juniori către seniori se face într-un anumit fel, și de aceea se pierd foate mulți (tineri jucători – n. red.). Eu mergeam la turnee cu copiii până la 12 ani, păi nu mă bătea nimeni, nici croații, nici sârbii, nici ungurii, ai mei jucau de driblau și șutau. Apoi, când creșteau și mergeau afară nu mai făceau față. Pentru că în cadrul cluburilor sunt probleme mari în a concepe niște planuri, și te trezești cu jucătorul, la 18 ani, că nu poate, că nu confirmă”.

8. TINERII JUCĂTORI AU MARE NEVOIE DE REPERE

În viziunea lui Solomon, fotbalul românesc suferă foarte mult în ceea ce privește modelele la care să se raporteze tinerii: ”Pe copii, când îi întrebi <<Ce ai vrea să fii? Cu cine ai vrea să te compari?>>, și asta e foarte important în evoluția unui jucător, nu vor găsi jucători români. Ceea ce, pe timpuri, nu exista să nu fiu ca Mutu, Chivu, Dobrin, Balaci, Oblemenco, Ștefănescu, Țicleanu. Deci, orice copil îți spunea <<Vreau să fiu ca acela!>>. Avea un reper, avea o motivație. Exista maidanul, existau antrenori pasionați, care asta făceau, se duceau pe stradă, pentru că acolo se jucau copii, nu așteptau ca ei să vină la club. Se duceau și îi căutau în medii chiar din acestea sărace, unde toată ziua băteau mingea. Așteptând să vină copiii, tu, de fapt, nu faci o selecție. Dar tu nu ai selectat elementul ce urmează să-l șlefuiești”.

9. TRANSPARENȚĂ ÎN CHELTUIREA BANILOR

Penultimul capitol dezbătut în dialogul cu Vasile Solomon este necesitatea unor strategii sănătoase de cheltuire a banilor într-un club de fotbal, inclusiv în cele care beneficiază de finanțări din bugetul public: ”De multe ori e sfidător ca un copil, un junior sau un tânăr să aibă un salariu mai mic și unul care e mercenar să stea un an de zile și să se încarce. Și, când tragi linie, echipa retrogradează, jucătorul pleacă, fără să iei nici un ban, și tu (clubul – n. red.) nu ai promovat pe nimeni (de la juniori – n. red.). Și banii aceia cum îi justifici? Asta este și din cauza noastră, pentru că suntem pasivi ca nație. Tu, comunitatea ta, ai vrut să faci echipă. Păi arată ce faci cu banii? Arată-mi ceva. Nu-mi lua banii și faci ce vrei. Păi, unul din motivele pentru care nu vin privații și acesta este. Văd ce se întâmplă, cum se desfășoară lucrurile, nu e transparență. Când mă duc la un sponsor, la el totul trebuie să fie transparent, să știe ce se întâmplă cu banii pe care îi dă”.

10. ADUCEREA ACELOR JUCĂTORI STRĂINI CARE ADUC PLUS VALOARE

Ultimul punct subliniat este cel legat de fotbaliștii străini care vin la echipele din România. Solomon merge pe ideea aducerii doar a jucătorilor care pot întradevăr să crească valoarea echipelor și a competiției, dar mai ales jucători care să vină cu o mentalitate pozitivă pentru tinerii jucători.

”Să aduci clasă, e caracter și nu strică vestiarul. Să fie model. Când a intrat în vestiar și s-a uitat la unul din acesta, străin, tânărul să spună <<Eu ca el vreau să fiu!>>”. Vasile Solomon, antrenor

Dacă v-a plăcut materialul, nu ezitați să vă abonați la pagina de facebook Cluj Live și la canalul de youtube Cluj Live pentru a fi la curent cu ultimele noutăți.

Articolul precedentArestarea lui Bădălău nu ar fi una întâmplătoare. Gelu Visan : ” Vineeee Koveeeeeeesi!!!! Arestările de Duminică Seara! Nu a fost nici un flagrant!”
Articolul următorÎn operațiunea #BădălăuLaBulău nu el e ținta principală
Popa Robert
Experiență profesională: Editorialist, reporter, producător și realizator de emisiuni la Cluj Live, 24 octombrie 2022 - prezent Redactor la Povești din Sport, 12 februarie 2018 - prezent Reporter la Prima Sport (în trecut Look Sport, respectiv Look TV), 23 ianuarie 2018 - 12 septembrie 2022 Corespondent al redacției de sport Prima TV București, 1 martie 2021 - 12 septembrie 2022 Producător al emisiunii Look Sport Special, 1 februarie 2021 - 12 septembrie 2022 Producător al emisiunii Rezumatele etapei Ligii 1, 1 decembrie 2020 - 12 septembrie 2022 Reporter la Ziua de Cluj, 6 iulie 2016 - 8 ianuarie 2018 Realizator al emisiunii sportive ZIUAlive, 19 februarie 2017 - 29 mai 2017 Invitat al emisiunii ”1 la 1”, de la Realitatea FM Cluj, 17 iulie 2017 - 8 ianuarie 2018 Redactor la CityNews Cluj, 8 aprilie 2019 - 6 august 2019 Redactor la Elita României, 18 martie 2019 - 10 februarie 2020 Redactor colaborator la Gazeta Sporturilor, 8 ianuarie 2018 - 31 ianuarie 2018; februarie 2019 Alte publicații unde am scris: La Masa Verde (2014 - 2016), Cunoașterea e putere (2015 - 2016), Casiansoneriu.ro (2018 - 2020), Fotbal pe Afiș (2021 - 2022), Presa Locală (2016) Stagii de practică: Radio Renașterea Studii: Absolvent al Liceului Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca, secția Științe Sociale, în anul 2013 În 2019 mi-am susținut lucrarea de licență în jurnalism ”Activitatea lui Miodrag Belodedici, reflectată în presă” la Facutatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), din cadrul UBB Cluj Cărți publicate: Belodedici: Românul care a triumfat de două ori în Cupa Campionilor Europeni (Editura Accent, Cluj-Napoca, 2020) Inima-i diamantul timpului: Versuri de reflecție, cu o temă aparent simplă, dar esențială, aceea de valorizare a timpului (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2023) Personalități intervievate: Fotbal: Ioan Ovidiu Sabău, Miodrag Belodedici, Mircea Dridea, Emeric Dembrovschi, Emeric Ienei, Ioan Onacă, Dan Petrescu, Cristian Pustai, Dani Coman, Ionuț Popa, Costel Enache, Gabriel Paraschiv, Gabriel Giurgiu, Billel Omrani, Ciprian Deac, Antonio Semedo, Cosmin Tilincă, Lucian Goian, Maximilian Nicu, Dan Nistor, Remus Câmpeanu, Erik Lincar, Rică Răducanu, Arman Karamyan, Artyom Karamyan Box: Francisc Vaștag, Ilie Captari, Victor Lupo, Mihai Leu, Valentin Silaghi Formula 2: Mihai Marinescu Handbal: Flaviu Sâsâeac, Radu Lazăr, Horațiu Gal, Alin Bondar, Liviu Hossu Skandenberg: Gabriel Popescu, Florian Lazăr Tenis: Horia Tecău Baschet: Mircea Cristescu, Mihai Silvășan, Kyndall Dykes, Vlad Moldoveanu, Ousmane Barro, Rolland Torok, Tudor Jucan, Nandor Kuti, Branko Cuic Kickbox: Mircea Mitroescu, Ciprian Sora Judo: Florin Bercean Muzică: David Deaj Fizică: Claudiu Tănăselia Ciclism: Ștefan Arsene Jurnalism: Cornel Pumnea, Mihai Mironică, Ovidiu Ioanițoaia, Răzvan Toma Istorie: Cornel Jurju Alte informații: Premiu pentru participarea la concursul județean de poezie ”Versuri pentru suflet”, organizat de Biblioteca Județeană Cluj, în anii 2021 și 2022. Locul 2 pe județul Cluj la același concurs, în 2023 Am participat la cursurile de acordare a primului ajutor, organizate de SMURD, în Cluj-Napoca, pe 14 ianuarie și 9 septembrie 2023 Colaborator al Anuarului presei clujene în anii 2017, 2018, 2019, 2020, 2021 și 2022 Site personal: www.robertpopanews.wordpress.com Adresă de e-mail: robertpopa1994@gmail.com