VIDEO | Europarlamentarul Cristian Terheș se revoltă după sentința în cazul disidentului G. Ursu: “E grav! Raționamentul Înaltei Curți e total fals: aici e problema!”   

Sentința Înaltei Curți în cazul disidentului Gheorghe Ursu înseamnă a nega evidența, transmite europarlamentarul Cristian Terheș.

• Vă reamintim că torţionarii disidentului Gheorghe Ursu, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, au fost achitaţi joi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar decizia este definitivă. 

„În cazul Ursu ÎCCJ a statuat definitiv, sperăm să se atace, că de fapt în România nici nu au fost torționari. Gravitatea acestei decizii nu stă doar în nedreptatea acestei familii, dar în precedentul judiciar creat, cum că în România în anii ’80 nu a existat o persecuție sistematică a românilor din partea PCR, prin organele de stat ale Securității. Ceea ce e grav!”, a avertizat europarlamentarul Cristian Terheș, în emisiunea Europa, difuzată la Cluj LIVE.

„În opinia Înaltei Curți pare că nu mai e de notorietate asta. Este o chestiune importantă: au existat unii deja condamnați pentru uciderea prin bătaie și alte mijloace a disidentului Ursu. În cazul acestor doi foști lucrători ai Securității statului, care au continuat să lucreze la SRI după 1989, importanța acestui dosar e în a admite într-un astfel de caz că în perioada comunistă a anilor ‘80 a existat o persecuție sistematică a statului.   

Înalta Curte vine și spune: nu e dovedit că există sau că a existat o astfel de persecuție sistematică a populației active, pe motiv că din 15 milioane – cât ar fi fost populația activă în 1985 – conform datelor oficiale existau 400-500.000 de dosare de urmărire informativă. (…)

Ursu a fost inculpat pentru deținere ilegală de valută. I-au găsit 17 dolari. Avea un fiu în SUA la momentul respectiv. A fost acuzat pe chestia asta. Atunci juridic dacă ai fi orb, fără să înțelegi ce se întâmplă în contextul respectiv, ai spune – cum au spus și vechii securiști, actualii securiști și a fost admis de Înalta Curte – că de fapt el a fost anchetat pentru deținere ilegală de valută. Nu pentru faptul că ar fi făcut propagandă împotriva statului. Aici e problema: raționamentul Înaltei Curți e total fals”, a spus Terheș. 

Cristian Terheș: „În felul acesta se rescrie istoria!” 

„Noi, din păcate în România, ni se spune că de fapt în anii 80 nu a existat o persecuție sistematică: ori am trăit noi într-o lume, ori ei în alta.  (…)

Când Înalta Curte vine și spune că nu a existat o urmărire sistematică ei vin cu următorul raționament: România avea în anii ’85 undeva la 25 de milioane de oameni. Rămâi cu 15 milioane populație activă, dacă îi scazi pe cei în vârstă și pe minori. Dacă compari cu numărul de dosare îți dă 500-600.000. Înseamnă că nu toți erau urmăriți. Păi nu e așa: că fiecare instituție avea un om de la contrainformații: CI-ist. Rolul lui era să strângă informatori din cadrul instituției. (…) Securitatea nu avea nevoie să urmărească 15 milioane de oameni, că era imposibil. Poate acum e, cu aparatura actuală. 

Să îmi spui tu mie, Înalta Curte, că în 1985 nu a existat o urmărire sistematică, înseamnă a nega evidența”, a mai punctat Terheș.  

„Nici nu cred că e o persoană anume responsabilă. Că a fost sub regimul Iohannis, e important de notat și de știut. A fost o sentință într-o țară guvernată de PNL și PSD. Iar al treilea aspect: a fost o apărare sistemică; tot această structură de forță și-a continuat activitatea. Ei vor să-și protejeze interesele în continuare”, a concluzionat europarlamentarul.

Precizările Parchetului

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat recent că analizează soluţia magistraţilor, pentru a identifica o cale extraordinară de atac. 

Totodată, ÎCCJ a transmis, joi, detalii despre decizia în cazul Ursu şi a prezentat motivele care au dus la respingerea apelurilor declarate în dosar. Magistraţii apreciază că „prima instanţă a stabilit judicios situaţia de fapt, urmare a unei minuţioase evaluări asupra mijloacelor de probă”. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reaminteşte că judecătorii învestiţi cu soluţionarea unei cauze au obligaţia legală de a se pronunţa numai în conformitate cu dispoziţiile legii şi în raport cu faptele stabilite exclusiv pe baza probatoriului administrat în cauză”, arată, joi, ICCJ, într-un comunicat de presă.

Instituţia precizează că ”nicio cauză nu are o soluţie dinainte stabilită”, iar rezultatul procesului nu depinde de cât de popular sau impopular ar fi el sub aspect social.

În plus, ”stabilirea adevărului judiciar se face exclusiv pe baza probelor administrate în cauză, cu respectarea tuturor garanţiilor procedurale”, ceea ce este ”expresia funcţionării statului de drept şi constituie unul dintre aspectele care diferenţiază fundamental un regim democratic de orice formă de totalitarism”. „Dincolo de aceste aspecte, dezbaterea publică a oricăror chestiuni, inclusiv critica adusă instituţiilor publice sau deciziilor acestora este legitimă într-o societate democratică, fiind însă important ca orice persoană interesată să poată avea acces, în măsura în care doreşte, la datele necesare pentru a-şi face propria apreciere. Este totuşi esenţial ca formatorii de opinie, în special oamenii politici sau reprezentanţii diferitelor instituţii sau organizaţii publice, să manifeste consecvenţă în ceea ce priveşte modul în care se raportează la aceste principii fundamentale de funcţionare a justiţiei în cadrul comunicării publice”, a mai transmis ICCJ.

Reacția ministrului Justiției

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a afirmat că şi-ar fi dorit, „ca simplu cetăţean al unei ţări, pentru care dictatura va rămâne o amintire sinistră, care a măcinat destine, să nu fiu martorul validării oricărei forme de represiune, de tortură, al legitimizării instrumentelor de forţă care aruncă în obscur drepturi şi libertăţi fundamentale”.