STUDIU| Ce este în mintea tinerilor liceeni când vine vorba de politică

Un studiu realizat de World Vision România și citat de Agerpres, arată că majoritatea liceenilor au ideologii de stânga când vine vorba de politică. Ei consideră că statul ar trebui să asigure cetățenilor bunăstare și protecție.

Studiul realizat de World Vision România „Profilul Ideologic al Liceenilor din România”, are un eșantion de 575 de liceeni din 34 de județe, din toate părțile țării, inclusiv București-Ilfov. Această analiză arată cum gândesc tinerii liceeni când vine vorba despre ideologii politice, percepția lor asupra vieții și ale anumitor aspecte ale acesteia, evaluarea interesului politic al tinerilor și a avut ca scop, printre altele, identificarea nivelului de cunoaștere a rolului și atribuiților principalelor funcții pentru care se candidează în anul electoral 2024 în România.

Odată cu acest studiu avem o viziune de ansamblu asupra valorilor şi opiniilor adolescenţilor, înaintea alegerilor din acest an. Mulţi dintre aceşti tineri vor fi la primul lor vot. Pe de o parte, vedem că liceeni sunt preocupaţi de idei şi teme politice, dezbat intre ei şi în mediile din care fac parte şi încearcă să se pregătească pentru contextul valoric social în care vor intra ca adulţi. Pe de altă parte, temele referitoare la drepturile şi libertăţile individuale sunt disputabile, ceea ce arată o mai mare nevoie de informare şi educare în rândul tinerilor. Dezbaterea, gândirea critică, schimbului de argumente şi pregătirea implicării acestor tineri în viaţa publică sunt extrem de importante pentru ca ei să fie mai puţin vulnerabili la manipulare şi la mesaje de tip populist. “, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundaţiei World Vision România.

Peste 90% dintre tinerii liceeni vor ca statul să asigure servicii medicale de calitate, indiferent de venitul persoanei care apelează la îngrijire medicală și să garanteze drepturi egale pentru cetățeni.

La polul opus vedem că majoritatea temelor care includ drepturile și libertățile cetățenești, generează dezbateri între tineri „ disputabile, respectiv constituie elemente de dezbatere între tineri, subiecte de interes în care opiniile nu sunt congruente, cele mai intens disputate teme fiind armata obligatorie, cel puțin în rândul băieților (56% împotrivă, 44% pro), cenzura pe internet (55% împotrivă, 45% pro) și legitimarea homosexualității ( 53% pro, 47% împotrivă)”.

Un lucru interesant care reiese din acest studiu, este diferența dintre fete și băieți în ceea ce privește orientarea valoric-ideologică.

„Pe de o parte avem fete care afirmă tot mai accentuat valori ale drepturilor individuale, care reflectă opinie privind rolul femeii, drepturile minorităților sexuale, libertatea de exprimare, iar pe de altă parte avem băieți care îmbrățișează atitudini mai conservatoare cu privire la aceste aspecte.„, se precizează în studiul publicat de World Vision România.

82% dintre tineri cred că votul lor va conta sau contează.

Totodată, nivelul perceput de informare a tinerilor liceeni cu privire la rolul și prerogative principalelor funcții politice este sub-mediocru cu o medie de 4,58 puncte pe o scală de la 1 la 10.

Orientarea ideologică a liceenilor din România

Majoritatea liceenilor români (78%) empatizează cu valorile ideologiei de stânga.

35% dintre aceștia își doresc un stat protecționist, în care drepturile cetățenilor să fie garantate, prioritare „respectiv un stat al bunăstării  cu elemente protecționiste semnificative și libertate de manifestare individuală la fel de semnificativă„, se specifică în studiu.

43% dintre tineri au o orientare moderată în ceea ce privește liberalismul-autoritarianism, respectiv un echilibru între drepturi şi obligaţii pe fondul unor politici sociale accentuate din partea statului.

Extremismul nu este foarte popular în rândul tinerilor, doar 7% consideră că extrema stânga (comunismul), este un lucru bun, iar în ceea ce privește extrema dreaptă (fascismul), doar 1% din totalul celor care au luat parte la acest studiu, consideră fascismul benefic.

Circa 13% dintre liceeni se poziţionează în zona central în ceea ce privește orientarea politică, cu diferite accente pe scala libertăţilor individuale, fiind în special centraţi pe problematici ecologice.

Majoritatea liceenilor vor ca statul să se implice masiv în asigurarea condiţiilor de viaţă mai bune.

Peste 90% dintre liceeni vor ca statul să asigure sănătate de calitate tuturor, indiferent de venituri, vor ca statul să asigure educaţie de calitate și, de asemenea să garanteze drepturile egale ale cetăţenilor.

Drepturile și libertățile individuale, teme care au creat dezbateri intense între tineri

Temele legate de drepturile și libertățile individuale constituie subiecte de dezbatere aprinsă între tineri, generând opinii divergente și discuții intense. Printre cele mai disputate teme se numără armata obligatorie, în special pentru băieți.

56% dintre tineri fiind împotriva acesteia și 44% în favoarea sa. De asemenea, cenzura pe internet este o altă temă controversată, 55% dintre tineri fiind împotriva cenzurii și 45% susținând-o. Legitimitatea homosexualității este un alt subiect polarizant, cu 53% dintre tineri fiind pro și 47% împotrivă.

În ceea ce privește protecția mediului, există un consens puternic: 77% dintre tineri consideră că mediul trebuie protejat cu orice preț, reflectând o preocupare semnificativă pentru problemele ecologice.

Opiniile despre avort sunt de asemenea variate.

60% dintre liceeni cred că avortul ar trebui să fie un drept garantat al femeii, aplicabil în orice situație. Pe de altă parte, 40% consideră că avortul ar trebui permis doar atunci când viața mamei este în pericol. Diferențele de opinie între fete și băieți sunt notabile: două treimi dintre fete susțin dreptul necondiționat la avort, în timp ce 44% dintre băieții de liceu sunt pentru restricționarea avortului la cerere.

Pe lângă aceste teme, tinerii liceeni au o percepție pozitivă asupra implicării civice.

89% dintre ei cred că fiecare cetățean poate contribui la dezvoltarea țării. Această atitudine reflectă un nivel ridicat de optimism și de dorință de implicare în comunitate, evidențiind o generație conștientă de responsabilitățile și potențialul său de a aduce schimbări pozitive în societate.

Tinerii consideră că ajutoarele sociale ar trebui crescute

86% dintre liceeni consideră că ajutoarele pentru persoanele nevoiașe ar trebui mărite.

Opinia fetelor este mai pronunțată în această privință. Proporția celor care cred că ajutoarele pentru săraci ar trebui eliminate este aproape dublă în rândul liceenilor din mediul urban comparativ cu cei din mediul rural, ceea ce reflectă diferențele de experiență socială și nivel economic între cele două medii.

55% dintre liceeni consideră că nu ar trebui să existe cenzură în mediul online. Diferenţele între fete şi băieţi sunt semnificative: dacă majoritatea băieţilor sunt împotriva cenzurii (62%) majoritatea fetelor sunt pentru (53%), ca dovadă că cele două genuri simt diferit pericolele şi presiunile acestui noi mediu de comunicare.

72% dintre ei consideră că statul trebuie să intervină pentru reglementarea economiei și a prețurilor de pe piață.

76% dintre liceeni consideră că vaccinarea nu trebuie să fie obligatorie, iar mai puțin de jumate dintre aceștia (24%)sunt de părere opusă.

70% dintre liceeni consideră că dreptul la vot ar trebui să fie garantat pentru toți cetățenii (vot universal)

Aproape toți liceeni chestionați (96%), sunt de părere că serviciile medicale trebuie să fie de o calitate superioară, indiferent de venitul persoanei care apelează la acestea.

65% dintre liceeni sunt împotriva pedepsei cu moartea ca modalitate legală de pedeapsă.

94% dintre tineri consideră că statul ar trebui să investească mai mult in sistemul public de educaţiei astfel încât toți copiii să poată avea acces la educație de înaltă calitate.

87% dintre liceeni consideră că o femeie poate fi considerată de succes, chiar dacă nu este gospodină sau mamă.

În rândul băieţilor, ideea că o femeie poate avea carieră, dar datoria ei principală este să fie gospodină şi mamă este de trei ori mai mare decât a fetelor care afirmă acest lucru.

76% dintre tineri sunt de părere că principalul scop al corporaţiilor ar trebui să fie bunăstarea generală nu profitul acţionarilor.

Setul de valori pe care un tânăr, o tânără trebuie să le aibă în viaţă, în opinia liceenilor sunt grija faţă de ceilalţi (25%) şi respectarea regulilor (ordinea şi dreptatea (21%). 67% dintre liceeni (două treimi) cred că dragostea/ o familie/ un parteneriat împlinit este ceea ce i-ar face fericiţi în viaţă.

16% dintre tineri cred că banii sunt cei care contribuie majoritar la fericirea individuală, pentru 10% puterea este cea care contează, iar pentru 6% faima, recunoaşterea socială, îi face mult mai fericiți decât alte lucruri.

Diferențele de gen și orientarea ideologică

Una dintre cele mai interesante constatări ale acestui studiu este diferența semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește orientarea valoric-ideologică, o diferență de gen care se dovedește a fi mai importantă decât diferențele legate de mediul rezidențial.

„Pentru 16 din cei 20 de indicatori utilizați în conturarea compasului politic, diferențele între fete și băieți sunt semnificative. Pe de o partea avem fete care afirmă tot mai accentuat valori ale drepturilor individuale, care reflectă opinie privind rolul femeii, drepturile minorităților sexuale, libertatea de exprimare, pe de altă parte avem băieți care îmbrățișează atitudini mai conservatoare cu privire la aceste aspecte. Diferențele ideologice pe criterii de gen în interiorul aceleași generații au potențialul de a crea disonanță pe piața relațională, inclusiv maritală. Tinerii se regăsesc valoric mai puțin cu persoane de gen opus în interiorul aceleiași generații.”, se arată în studiu.

Cât de informaţi sunt tinerii cu privire la rolul şi prerogativele instituţiilor publice şi principalelor funcţii din stat

La acest aspect stăm cel mai prost, în ceea ce privește nivelul liceenilor de informare cu privire la rolul și prerogativele instituțiilor publice, este unul sub-mediocru, de 4,58 puncte, pe o scară de la 1 la 10 puncte.

Tinerii cunosc cel mai bine atribuțiile primarului, iar pe locul doi se află Președintele României.

La polul opus, cei mai puțin cunoscuți sunt, senatorii, deputații, şeful partidului simpatizat şi, în cazul bucureştenilor de primarul general la municipiului Bucureşti, ale cărui atribuţii sunt în sine subiect de dispută publică.