Europa caută extremele

Politica europeană e zguduită de un trend, care ascultă, acceptă și votează extremele. Întrebarea care îți vine prima în minte: cade democrația curand? 

Sau cât va mai resista ea în fața acestui val, care vine ca o avalanșă și prăbușește liniștea instalată la UE. 

În Franța, Macron dizolva parlamentul, învins clar de Le Pen. E un moment de cotitură, ce n-a văzut Parisul! Macron a făcut anunțul după ce au apărut primele exit-poll-uri, n-a mai stat să aștepte numărătoarea voturilor. Cert este că mai bine de jumătate dintre francezi vor altceva. Rassemblement National, gruparea condusă de Marine Le Pen, l-a scos la înaintare pe un tânăr de 28 de ani, Jordan Bardella, care a cucerit Franța cu promisiuni de limitare a liberei circulații în UE a migranților, dar și cu relaxarea presiunii UE asupra Rusiei. În ultima vreme, Macron a pozat în cel mai mare dușman al lui Putin. 

Trendul „extremelor”, mai ales de dreapta, începe să cucerească teritorii în toată Europa. Da, poate lumea s-a săturat de migranți, s-a săturat de excluderea Rusiei din schema europeană, de tăierea gazului rusesc. Pot fi cauzele care au schimbat economia UE în rău, au gândit cei care au votat. 

Cred, însă, că libera mișcare a migranților în UE este cea care înclină cel mai tare balanța în această politică extremistă a Europei. Discursurile anti-migranți sunt gustate tot mai mult de publicul tânăr, decis să își ia Europa înapoi. 

Ce impact are asupra României această politică dusă la extrem? 

În România, AUR și SOS sunt partidele care duc o politică de extremă, cele din opoziție. Dacă vă uitați la rezultatele acestor alegeri parlamentare, vedeți cum influența vestului le aduce în față. Diaspora a votat pentru AUR și pentru Șoșoacă. În Italia, spre exemplu, exit-poll-ul o arată pe Șoșoacă pe primul loc, un lucru care spune multe despre vântul din vest care se poate transforma în furtună, în uragan, pentru democrația șubredă din est. Deja vestul a început să-l măture, încet, încet. Din Franța, până în Italia, Austria și chiar în Germania, undepartidul de extremă dreapta, AfD – Alternativa pentru Germania a ajuns de la 11 la sută aproape de 17 la sută și a urcat pe locul doi. 

La noi, scorul AUR e tot pe acolo, față de ultimele alegeri. Noi, ca popor, suntem ceva mai conservatori, mentalitatea nu e atât de radicală ca în vest. Să nu uităm, însă, că partidul de extremă dreapta din România, a apărut abia acum 4 ani și a uimit de la primele alegeri, cu scorul bun pe care a reușit să-l scoată, deși era un nume complet necunoscut. Acum, nu mai e așa și câștigă tot mai mulți adepți, mai ales în afara României. 

Așadar, valul vine dinspre vest cu o viteză înșelător de uimitoare, iar la toamnă s-ar putea să avem surprize și mai mari. 

Deocamdată, coaliția PSD-PNL a obținut mai mult de jumătate din voturile românilor la europarlamentare. A luat orașele importante, mai puțin Bucureștiul, care a mers pe mâna USR. 

Tendința devine clar una anti-democrație, chiar și în America, unde Biden și omul extremelor, Trump, sunt la baionetă. 

Geopolitica lumii are șanse mari să treacă printr-o schimbare uriașă, în următorii ani. Iar România are șanse mari să țină pasul, chiar dacă a rămas puțin în urmă. Până la urmă, așa a fost tot timpul țara noastră, puțin în urmă. 

Dar să nu uităm că un extremist pe care istoria l-a prezentat drept corect, cinstit, dar dur – Vlad Țepes, a prins tare bine la noi. A devenit repede popular. Așa pot fi, pe viitor, și extremiștii, încă marginalizați, dar nu atât de mult. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.