Un număr de 23 de asociații, grupuri civice și inițiative de grădinărit urban din Cluj-Napoca, București, Timișoara, Sibiu și alte orașe din țară au lansat un apel public către autoritățile locale pentru legalizarea grădinilor comunitare amenajate pe domeniul public. Demersul este susținut de membrii nou înființatei Rețele a Grădinilor Comunitare, care solicită adoptarea unor reglementări clare și crearea de spații pilot pentru grădinărit urban începând cu anul 2026.
Semnatarii cer primăriilor inițierea unor hotărâri de consiliu local prin care să fie reglementată utilizarea unor terenuri publice în scopul amenajării grădinilor comunitare, dar și identificarea a minimum zece spații în fiecare oraș, care să fie incluse într-un proiect-pilot încă dinaintea votării bugetelor locale. Pentru implementarea acestuia, Rețeaua solicită alocarea sumei de 500.000 de lei în bugetele locale pentru anul 2026.
„Am participat la consultările pe buget în 2024 și 2025 și am fost asigurați că se fac demersuri pentru legalizare și identificarea de spații, după modelul altor țări. Din păcate, aceste angajamente nu s-au transpus încă în realitate”, a declarat Adi Dohotaru, reprezentant al grădinii GUST de pe malul Someșului și membru al Rețelei Grădinilor Comunitare.
Potrivit inițiatorilor, grădinile comunitare există deja în mod informal în mai multe cartiere din Cluj-Napoca, inclusiv în zone precum Terenuri, Grigorescu sau Mănăștur, dar și în curțile unor blocuri. Lipsa unui cadru legal le face însă vulnerabile. „Un regulament le-ar proteja și le-ar deschide către mai mulți oameni”, a subliniat Ioana Rus, voluntar în cadrul asociației ASOS.
Apelul este susținut de o argumentație bazată pe patru direcții principale de dezvoltare urbană sustenabilă. Reprezentanții Rețelei arată că grădinăritul urban contribuie la îmbunătățirea sănătății mintale, reducând stresul și oferind un contact direct cu natura într-un mediu urban aglomerat. De asemenea, grădinile comunitare sunt considerate spații de coeziune socială, care combat izolarea – în special în rândul vârstnicilor – și facilitează schimbul între generații.
🗞️ Citește și Acestea
Un alt beneficiu invocat este promovarea unei alimentații sănătoase, prin cultivarea legumelor fără pesticide și prin educație nutrițională, în special pentru copii. Totodată, grădinile comunitare sunt văzute ca instrumente pentru creșterea rezilienței climatice a orașelor, contribuind la reducerea efectului de „insulă de căldură”, la absorbția apelor pluviale și la creșterea biodiversității urbane.
Printre solicitările concrete se numără elaborarea unui regulament local care să definească statutul de „grădină comunitară” și să permită darea în folosință gratuită a terenurilor publice către grupuri de cetățeni sau organizații neguvernamentale, prin parteneriate cu autoritățile locale. De asemenea, semnatarii cer constituirea unui grup de lucru care să includă reprezentanți ai societății civile în procesul de redactare a acestui cadru normativ.
Apelul este semnat de organizații și inițiative din întreaga țară, printre care Societatea Organizată Sustenabil – GUST, Grădina din Gura Siriului (București), Asociația România în Tranziție, Asociația Peisagiștilor din România, Club Clorofila, Asociația Română de Permacultură și mai multe grupuri civice implicate în protejarea și activarea spațiilor verzi urbane.
