Toate demersurile juridice inițiate de Călin Georgescu împotriva anulării alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024 au fost respinse. Acesta a depus plângeri atât la CEDO, cât și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, însă fără succes. Astăzi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat un verdict definitiv, cazul fiind analizat de un complet format din trei judecători.
Controlul judiciar, menținut de instanță
Judecătoria Sectorului 1 a respins contestația lui Georgescu împotriva controlului judiciar impus pe 26 februarie. Politicianul este inculpat pentru „instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale” și a fost ridicat de autorități chiar în ziua respectivă, în urma unor percheziții ample.
Descoperiri șocante la percheziții
Anchetatorii au efectuat descinderi la 27 de persoane suspectate că ar fi implicate într-o organizație cu caracter extremist. Printre acestea se numără și Horațiu Potra, un apropiat al lui Georgescu, la locuința căruia s-a găsit un seif ascuns în podea, conținând 1,5 milioane de dolari. Acesta este acuzat de „acțiuni violente care să împiedice exercitarea puterii de stat”, fiind dat în urmărire internațională.
În urma perchezițiilor, Poliția Română a anunțat confiscarea unor bunuri de mare valoare, inclusiv 25 de kilograme de aur, peste 3,3 milioane de lei, sume semnificative în valută, precum și un adevărat arsenal – 50 de grenade, șapte pistoale și zeci de încărcătoare.
Acuzații din partea Rusiei și reacția autorităților române
Serviciul rus de Informații Externe (SVR) a lansat un raport în care afirmă, fără dovezi, că ancheta împotriva lui Călin Georgescu ar fi fost orchestrată de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Potrivit SVR, aceasta ar fi amenințat România cu blocarea accesului la fonduri europene dacă Georgescu rămânea în cursa electorală.
Ca răspuns, Ministerul român de Externe a decis expulzarea a doi diplomați ruși – atașatul militar al Ambasadei Rusiei la București și adjunctul său. SRI a explicat că aceștia erau implicați în „acțiuni de culegere de informații din domenii de interes strategic” și susțineau „demersurile anticonstituționale ale unei grupări de șase persoane”, care urmărea subminarea stabilității statului român.
