Curtea Constituțională a României (CCR) a decis joi, 9 mai, că declarațiile de avere și interese nu trebuie să mai includă veniturile și bunurile soțului, soției și copiilor majori aflați în întreținere. Totodată, instanța a declarat neconstituționale prevederile care obligă publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor și al Agenției Naționale de Integritate (ANI), potrivit Comunicatului de Presă al ANI.
„Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010 (…) sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia”, se arată în decizia CCR.
Mai mult, Curtea a constatat, cu majoritate de voturi, că obligația publicării acestor declarații este disproporționată și încalcă dreptul la viață privată. „Publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse”, afirmă CCR.
🗞️ Citește și Acestea
ANI: Decizia afectează grav transparența și angajamentele internaționale ale României
Agenția Națională de Integritate avertizează că hotărârea CCR subminează grav lupta împotriva corupției și contrazice angajamentele asumate de România în ultimele două decenii.
„Decizia CCR (…) anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional”, transmite ANI.
Conform Agenției:
Peste 12 milioane de declarații sunt în prezent publicate pe portalul său.
Decizia poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate în cadrul Mecanismului privind Statul de Drept (UE) și monitorizarea GRECO (Consiliul Europei).
Publicarea online a declarațiilor este considerată esențială pentru transparență de către organizații internaționale precum ONU și Banca Mondială.
ANI mai amintește că CEDO a validat în repetate rânduri publicarea declarațiilor de avere, considerând că este o măsură justificată și proporțională.
În cauza Wypych v. Polonia, CEDO a decis că publicarea acestor date este legitimă, chiar dacă reprezintă o ingerință în viața privată, pentru că:
„Publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă (…). Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică.”
Ce prevederi au fost declarate neconstituționale
Art. 3 alin. (2) – obligația de a declara și veniturile soțului/soției și ale copiilor majori aflați în întreținere.
Art. 6 alin. (1) lit. d) – obligația instituțiilor de a publica declarațiile pe site-uri.
Art. 12 alin. (6) – obligația ANI de a publica și păstra online aceste declarații.
Decizia CCR produce efecte doar pentru viitor și nu afectează declarațiile deja depuse sau publicate. În continuare, declarațiile vor fi depuse la ANI, însă nu vor mai fi disponibile publicului, ceea ce, avertizează ANI, riscă să anuleze un instrument-cheie de verificare civică și jurnalistică.
„Publicarea declarațiilor este esențială pentru integritate și prevenirea corupției. Fără transparență, acest mecanism devine ineficient”, avertizează ANI.
