Cu ani în urmă, mi-au trecut prin mână mai multe cărți cu tematică sportivă scrise de George Mihalache, un ziarist mai puțin celebru decât Ioan Chirilă, dar foarte talentat. Desigur că trebuia să suflu puțin praful de pe ele, dar nu asta conta, ci valoarea informativă din paginile lor.
Și atunci, una dintre lecturile care m-au impresionat a fost una dedicată portarilor, pentru că și ei au un rol esențial în fotbal, ei, de cele mai multe ori, sunt singuri împotriva tuturor, acolo, între buturi, nimeni nu poate ști câte sentimente îi încearcă pe parcursul celor 90 de minute, având în vedere că orice greșeală poate avea ca și efect fie ratarea unei victorii, fie pierderea unui meci. Iar publicul, de multe ori, ajunge cu ușurință să uite de momentele bune ale goalkeeperului, apărând o mulțime de șuturi, atunci când primește un gol.
Cumva, viața de portar este precum viața la modul general. 10 fapte bune cântăresc mai puțin decât o greșeală, mai mare sau mai mică, și neintenționată. Cartea se numea ”De ți-ar spune poarta mea…”. Și v-o recomand vouă, celor care citiți acum aceste rânduri.
Nu întâmplător am ales să scriu despre portari, pentru că intenționez să enumăr câțiva portari de referință din fotbalul nostru, dar și cel internațional. Nu înainte de a sublinia faptul că azi este ziua unuia dintre cei mai importanți goalkeeperi din Liga 1, și anume Simone Scuffet. Italianul a împlinit 27 de ani. Este drept, nu a reușit să câștige campionatul cu CFR Cluj, dar dacă vă uitați pe cronicile cu note realizate de echipa Cluj Live Sport, o să găsiți multe intervenții ale sale. Tot în cronicile respective, veți mai observa că au existat multe momente în care Scuffet nu a fost ajutat suficient de colegii din apărare. Să nu uităm că a și apărat un penalty în ultima etapă din play-off, cu Farul Constanța (1-2). Să nu uităm că au fost și momente în care trupa lui Dan Petrescu, pe fondul neîncrederii, pe fondul plecării anumitor jucători, de multe ori nu a izbutit să înscrie cu un gol mai mult decât adversarul. Sau pur și simplu să țină de scor. De aceea, zic eu că un portar nu trebuie judecat după aparențe. Iar Scuffet își merită pe deplin un loc între goalkeeperii cutezători, atenți la micile detalii, între goalkeeperii profesioniști din toate punctele de vedere.
Statisticile colegilor de la Transfermarkt ne spun un lucru foarte interesant legat de Scuffet. La CFR Cluj a adunat cele mai multe jocuri fără gol primit în toate competițiile, în același sezon și pentru aceeași echipă. 18 meciuri mai exact, dintre care 9 în campionatul regular al Ligii 1, 8 în Conference League și unul în Cupa României. Al doilea record l-a înregistrat la Spezia, în stagiunea 2019/2020 a ligii secunde din Italia, cu 14 astfel de jocuri. Numai că una e să evoluezi în prima ligă, și să mai ai meciuri încheiate cu poarta intactă și în cupele europene, și alta e în Serie B. Revenind la sezonul actual, mai amintim că între etapele a 8-a și a 12-a, deci 5 etape la rând, Scuffet a fost de neînvins. Mai mult, în turul 3 preliminar și în play-off-ul din Conference League (ambele disputate în dublă manșă, cu Șahtior Soligorsk, respectiv cu Maribor), același Scuffet nu a primit gol. Nici Slavia Praga, club considerat favorit la câștigarea grupei, nu a avut șansă în fața lui Scuffet. Lazio nu a găsit soluții la Cluj, iar pe Olimpico, a avut nevoie de o fază fixă și de un moment de inspirație al lui Ciro Immobile, altfel nici acolo nu ar fi luat gol Scuffet.
Poate că nu a luat trofee, dar a pus umărul la o calificare în grupele Conference League, iar mai apoi în fazele eliminatorii ale întrecerii. De asemenea, până la finalul campionatului regular, CFR, cu Scuffet în poartă, s-a ținut după Farul la o diferență mică de puncte, când unul, când 2 puncte. Scuffet ne demonstrează că este un goalkeeper capabil să câștige inimile publicului, așa cum au mai făcut-o în Gruia și Arlauskis, Felgueiras și chiar Edi Stăncioiu. Tot în campionatul nostru, au mai câștigat inimile publicului portari ca Tătărușanu (la Gloria Bistrița, apoi la FCSB), Costel Pantilimon (la Poli Timișoara), Răzvan Pleșca (la Gaz Metan Mediaș), Grahovac (la Oțelul Galați) sau Stanca (la Pandurii Târgu Jiu).

Ce ne învață un portar cum e Scuffet? Ce ne învață portarii la modul general? Că responsabilitatea nu stă în mâinile unei singure persoane, ci a unui întreg colectiv. Atâta timp cât nu există deviza ”Toți pentru unul, unul pentru toți!”, nu există nici mentalitatea de învingător, nu se întrevăd nici șanse prea mari de a obține un rezultat măreț.
Cum au scris istorie Buffon (la Juventus și la naționala Italiei), Van der Sar (la Manchester United), Casillas (la Real Madrid și la naționala Spaniei), Julio Cesar (la Inter), Victor Valdes (la FC Barcelona), Tim Howard (la naționala Statelor Unite ale Americii) sau Mark Schwarzer (la naționala Australiei)? Respectând întocmai regulile după care trebuie să se ghideze un sportiv de succes. Performanța reprezintă, până la urmă, rodul muncii unui sportiv, dar și al felului în care a respectat regulile ce țin de conduita morală și profesională.
Demult, regretatul comentator Cristian Țopescu, în cartea ”Fair-Play”, amintea cum legendarul atacant al Braziliei, Pele, a făcut un gest frumos. Triplul campion mondial a mers și l-a îmbrățișat pe un goalkeeper care tocmai îi apărare un penalty. Sincer, o asemenea recunoaștere valorează mai mult pentru un sportiv, pentru un om până la urmă, decât recompensele financiare. Și știți de ce? Pentru că banii vin și pleacă, dar o astfel de trăire rămâne în amintirea cuiva tot restul vieții.
Dacă v-a plăcut materialul, nu ezitați să vă abonați la pagina de facebook Cluj Live, la canalul de youtube Cluj Live Sport și la canalul de rumble Cluj Live Sport pentru a fi la curent cu ultimele noutăți.


















