Inteligența artificială, medicina personalizată, cercetarea genomică și creșterea alarmantă a numărului de cazuri de cancer. Profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu vorbește despre prezentul și viitorul oncologiei românești
Cancerul continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru sistemele de sănătate din întreaga lume, iar România nu face excepție. Într-un moment în care medicina se transformă rapid, inteligența artificială începe să fie utilizată în tratamente, iar testările genomice permit terapii personalizate, profesorul dr. Patriciu Achimaș-Cadariu avertizează că țara noastră trebuie să accelereze investițiile în infrastructură și în rețelele de colaborare dintre centrele medicale.
Fost ministru al Sănătății și unul dintre cei mai respectați specialiști în oncologie din România, profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu spune că una dintre cele mai importante concluzii ale proiectului național finanțat prin PNRR, care tocmai se încheie, este că sistemul medical trebuie să se schimbe din temelii, iar pacientul trebuie să devină partener activ în lupta împotriva bolii.
„Finanțatorul suntem noi toți. Cred că este de datoria noastră să arătăm foarte clar ce am făcut cu acești bani și ce rezultate au produs aceste proiecte. Nu este suficient să spunem că am făcut cercetare. Trebuie să arătăm concret unde am ajuns și ce urmează”, spune profesorul.
🗞️ Citește și Acestea
Un proiect național care aduce împreună cercetarea, spitalele și pacienții
Conferința de închidere a proiectului a fost organizată la București, unde s-au întâlnit reprezentanți ai universităților partenere, ai Ministerului Sănătății, ai organizațiilor de pacienți, ai societăților profesionale și ai industriei farmaceutice.
Profesorul Achimaș-Cadariu spune că miza nu a fost doar prezentarea unor rezultate, ci construirea unui mecanism care să permită implementarea concretă a Planului Național de Control și Combatere a Cancerului.
„Degeaba avem un document programatic dacă nu construim rețele, dacă nu dezvoltăm dosare electronice comune, dacă nu avem comitete multidisciplinare și dacă nu știm ce putem face în România și unde mai trebuie să construim”, afirmă medicul.
Una dintre cele mai importante realizări este formarea unei rețele naționale de cercetare, care permite colaborarea dintre marile centre și schimbul de cunoștințe între specialiști.
Medicina centrată pe pacient
În opinia profesorului Achimaș-Cadariu, una dintre cele mai mari schimbări produse în ultimele două decenii este trecerea de la medicina centrată exclusiv pe medic la medicina centrată pe pacient. „Pe vremuri medicul era cel care decidea tot. Astăzi pacientul trebuie să fie parte a procesului decizional și să înțeleagă opțiunile pe care le are”, spune acesta.
În acest sens, educația medicală a populației devine esențială. „Vom începe un nou proiect european dedicat alfabetizării în domeniul cancerului. Este extrem de important ca oamenii să înțeleagă ce înseamnă prevenția, diagnosticul și tratamentele moderne”, explică profesorul.
Medicina personalizată schimbă complet tratamentul cancerului
Dacă în urmă cu două decenii majoritatea pacienților primeau aceleași scheme terapeutice, astăzi lucrurile sunt complet diferite. Testările genetice și analiza caracteristicilor biologice ale tumorilor permit alegerea tratamentelor potrivite pentru fiecare pacient.
„Astăzi putem identifica receptori, mutații genetice și particularități moleculare care ne permit să alegem terapia cea mai eficientă. Evităm astfel tratamente inutile și toxicități de care pacientul nu ar beneficia”, explică profesorul.
În cadrul Institutului Oncologic din Cluj este dezvoltat un centru de testări genomice care va permite efectuarea în România a unor analize care, până acum, erau trimise în străinătate.
„Să ai toate aceste testări într-un singur loc este extraordinar. Economisești timp, iar pacientul primește mai repede răspunsurile de care are nevoie”, spune specialistul.
Cât de mare este componenta ereditară a cancerului
Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care le primesc medicii oncologi este dacă boala se transmite ereditar. Profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu spune că percepția publică este, de multe ori, exagerată.
„Lumea crede că foarte multe cancere se moștenesc. În realitate, procentul este undeva între 10 și 15%, în funcție de tipul de cancer. Este semnificativ, dar este mult mai mic decât cred oamenii.” Totuși, există situații în care testările genetice sunt obligatorii, mai ales atunci când există antecedente familiale.
Inteligența artificială: revoluție și pericol în același timp
Inteligența artificială a început deja să schimbe medicina.
La Cluj, un startup românesc a dezvoltat o tehnologie care ajută la planificarea radioterapiei și care lucrează de aproape 18 ori mai rapid decât un om. „Calitatea este comparabilă cu cea a unui medic primar cu experiență. Este un progres extraordinar”, afirmă profesorul.
Totuși, specialistul atrage atenția că folosirea necorespunzătoare a inteligenței artificiale poate avea și efecte negative. „Există riscul de a genera suspiciuni false. Un cuvânt precum «suspiciune» poate produce o anxietate extraordinară. Pacientul poate trăi luni întregi cu teama unei recidive care, de fapt, nu există.”
Profesorul compară fenomenul cu ceea ce se întâmplă în jurnalism, unde unele articole generate automat sunt lipsite de coerență și de context. „Tehnologia este extraordinară, dar trebuie utilizată la momentul potrivit și în contextul potrivit.”
Institutul Oncologic Cluj joacă în „Champions League”
Institutul Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuță” este singurul institut din România inclus în rețeaua europeană a centrelor de cancer. „Jucăm în Champions League. Suntem în aceeași competiție cu centre din Franța, Germania sau Portugalia. Nu înseamnă că o câștigăm, dar suntem acolo și ne măsurăm cu cei mai buni”, spune profesorul.
Institutul colaborează cu Charité Berlin, centrele oncologice franceze și alte instituții de prestigiu din Europa. Mai mult, institutul a obținut și acreditarea Societății Americane de Oncologie Medicală. „Jucăm și transatlantic”, spune profesorul. În opinia sa, toate aceste colaborări nu sunt simple diplome, ci se traduc în ani de viață câștigați pentru pacienți.
Supraaglomerarea, o problemă tot mai mare
Succesul institutului vine însă și cu o presiune uriașă.
„Cel mai mare centru acreditat de cancer de sân din Germania tratează aproximativ 800 de cazuri noi anual. Noi avem peste 1.200. Ne călcăm pe picioare unii pe alții. Sunt liste de așteptare și o presiune uriașă asupra personalului.”
Majoritatea pacienților provin din alte județe. „Dacă vă uitați în parcarea institutului, vedeți mașini din toată țara. Foarte puține sunt din Cluj.”
„Avem nevoie de un nou Institut Oncologic”
Profesorul Achimaș-Cadariu consideră că actualul institut a fost proiectat în anii ’60 pentru o realitate complet diferită. „Atunci existau două aparate de cobalt și aproximativ 2.000 de intervenții chirurgicale. Astăzi avem mii de operații, zeci de mii de cicluri de chimioterapie și mai multe acceleratoare de radioterapie.”
În opinia sa, construirea unui nou Institut Oncologic reprezintă una dintre cele mai importante investiții care pot fi făcute în medicina românească. „Trebuie construit de la zero și într-o altă zonă a orașului. Actualul sediu a ajuns practic în centrul Clujului.”
Cazurile de cancer cresc mai repede decât estimările
Poate cel mai important avertisment lansat de profesorul Achimaș-Cadariu este legat de creșterea accelerată a numărului de pacienți. „Cele mai pesimiste estimări pe care le făceam acum patru-cinci ani au fost depășite.”
Explicația principală este una aparent paradoxală. „Trăim mai mult. Vârsta este principalul factor de risc. Odată cu creșterea speranței de viață cresc și bolile cronice.”
La acestea se adaugă sedentarismul, alimentația dezechilibrată și neglijarea tratamentelor pentru hipertensiune sau diabet. „Tot mai mulți pacienți abandonează tratamentele și ajung să dezvolte complicații grave. Este o problemă pe care o vedem zi de zi.”
Stilul de viață contează
Profesorul spune că nu există interdicții absolute, dar există reguli ale echilibrului. „Nu este nimic rău într-un ceaun sau într-un grătar. Problema este frecvența. Totul trebuie făcut cu măsură.” El amintește că inclusiv perioadele de post din diferite religii aveau și o componentă de igienă alimentară. „Mișcarea, controlul greutății și prevenția sunt la fel de importante ca tratamentele moderne.”
Miza următorilor ani
Profesorul Patriciu Achimaș-Cadariu consideră că marile proiecte de cercetare trebuie continuate și transformate în politici publice. „Dacă vom pune cărămidă peste cărămidă și vom construi mai multe centre de excelență, atunci șansele de supraviețuire ale pacienților vor crește. Despre asta este vorba până la urmă.”
Pentru medicul clujean, adevărata miză nu este obținerea unor acreditări sau a unor titluri, ci posibilitatea de a oferi pacienților mai mulți ani de viață și o calitate mai bună a acesteia. „Nu există satisfacție mai mare decât să știi că tot ceea ce construiești se traduce în viață pentru oameni.”
