Presa germană a adus recent în atenție un caz care ridică semne de întrebare asupra modului în care tehnologia AI este utilizată în propagandă politică. Larissa Wagner, o „tânără de 22 de ani” extrem de activă pe rețelele sociale, atrage mii de urmăritori și promovează mesajele partidului de extremă dreapta AfD. Problema? Ea nu există în realitate, fiind o imagine generată prin inteligență artificială, inclusiv în videoclipuri deep-fake, potrivit unei analize realizate de SkyNews.
Deși proveniența sa rămâne necunoscută, Sky News a încercat să afle cine controlează acest personaj. Răspunsul primit de la contul Larissei Wagner a fost surprinzător:
„Cred că este complet irelevant cine mă controlează. Influencerii ca mine sunt viitorul… Ca oricine altcineva, vreau să-mi spun punctul de vedere. Fiecare influencer face asta. Dar, pentru că sunt tânără, atrăgătoare și de dreapta, sunt etichetată ca influencer politic”.
Potrivit experților în securitate digitală, susținătorii AfD sunt mult mai activi pe platformele sociale decât membrii altor partide, iar numeroase dintre postările care le promovează mesajele sunt realizate de grupuri din Rusia. Printre acestea se numără rețele precum „Doppelgänger” și „Storm-1516”, care, conform oficialilor americani, au fost implicate și în alegerile din SUA.
🗞️ Citește și Acestea
Manipularea alegerilor prin conținut fals generat de AI
Un raport al Centrului de Monitorizare, Analiză și Strategie (CeMAS) arată că, între decembrie 2024 și ianuarie 2025, au fost identificate 630 de postări în limba germană, asociate cu modelul Doppelgänger, doar pe platforma X. În plus, Institutul pentru Dialog Strategic a descoperit 883 de postări cu imagini, meme și videoclipuri deep-fake realizate prin inteligență artificială.
Sky News a documentat și alte metode de manipulare electorală, printre care:
- Crearea de știri false, sub formă de reportaje TV fabricate.
- Clipuri video deep-fake cu „martori” și „denunțători” care răspândesc informații false despre politicieni proeminenți.
Un exemplu concret a fost un videoclip apărut în noiembrie 2024, înainte de convocarea alegerilor anticipate, care susținea că un parlamentar german pro-Ucraina ar fi fost, în realitate, spion rus. Clipul părea realizat de un fost consilier guvernamental, însă investigațiile au arătat că era o creație AI.
Un alt videoclip fals a prezentat o tânără de 18 ani care acuza un ministru german de abuz asupra copiilor. Deși personajul nu exista în realitate și acuzațiile erau fabricate, videoclipul a devenit viral pe rețelele sociale. Potrivit cercetătorilor, aceste campanii au fost realizate de grupări asociate Kremlinului, iar informațiile au fost distribuite masiv prin conturi false, coordonate strategic.
Ferdinand Gehringer, consilier pentru politici de securitate cibernetică, a explicat pentru Sky News scopul din spatele acestor tactici:
„Rusia are obiective clare pentru care intervine și manipulează opinia noastră publică – de la oprirea livrărilor de armament către Ucraina și până la presiunile de reluare a importurilor de gaz rusesc, Rusia vede în programul și ideile AfD cele mai bune opțiuni pentru o viitoare cooperare cu un guvern german”.
În plus, raportul CeMAS subliniază că politicienii AfD contribuie activ la propagarea acestor mesaje false. Postările generate de AI sunt împărțite în două categorii principale:
- „Narațiuni de atac” – imagini deep-fake care portretizează migranții ca infractori periculoși.
- „Narațiuni de glorificare” – conținut care promovează valorile tradiționale germane, prezentându-le ca fiind amenințate.
Astfel de tactici demonstrează modul în care inteligența artificială este utilizată nu doar pentru influențarea opiniei publice, ci și pentru subminarea procesului democratic, creând o realitate digitală paralelă, extrem de greu de combătut.
