Nici americanilor nu le-a fost prea greu să-și dea seama că Musk este președintele SUA, cu o bucățică însemnată de procente.
Că or fi 50-50 cu Trump, că o fi mai mult, de urmărit în următoarele luni. Cert este că puterea lui de decizie nu e controlată decât de alesul americanilor, Trump, dar acesta îl lasă pe Elon Musk să-și facă de cap.
Într-o fotografie sugestivă, Times l-a pus pe Musk la celebrul birou de la Casa Albă. AI și creierul jurnaliștilor de la Times au colaborat perfect pentru portretul Americii de azi.
Musk nu e cu siguranță doar o umbră sfrijită a președintelui SUA, chiar și americanii simt că e mai mult de atât. Poate chiar ar fi fost ales, dar pentru că e născut în Africa de Sud, el nu poate candida la șefia statului american, nu-i permite constituția. Altfel, cu siguranță ar fi făcut-o.
Ca un veritabil prinț din Bel Air (acolo locuiește) Musk e genul de om însetat de putere, iar Trump i-a cedat-o cu ambele mâini, pentru că, la rândul lui a primit ajutorul lui Musk.
Nu întâmplător, Musk a cumpărat Twitter cu 44 de miliarde de dolari, iar apoi l-a transformat în jucăria de campanie a lui Donald Trump. Fără să țipe niciun CCR din SUA că Trump n-a jucat corect. Schema a fost similară. Să ne înțelegem, nu sunt un susținător al lui Călin Georgescu, nicidecum, dar nu cred că decizia de anulare a alegerilor „pentru că tik-tok” e una clară și corectă. Sper că a fost și altceva, mai adând și mai neîndoielnic.
Pus șef la Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală, miliardarul Elon Musk are misiunea să taie bugetul. Și-a propus să ajungă de la 7000 de miliarde la 5000, dar s-ar declara mulțumit și dacă-l reduce cu 1000. Musk e cunoscut ca „regele concedierilor”, după ce anul trecut a tăiat din pix vreo 3000 de angajați de la Tesla, ca să reducă din costurile afacerii uriașe pe care o conduce.
Dar la stat nu merge neapărat ca la privat, aici se joacă pe reguli puțin schimbate. E valabil și în SUA, iar Musk e în căutare de variante pur constituționale, portițe legale, ca să taie din angajații federali.
Cert e că Elon Musk e omul mai tânăr din spatele lui Trump. Toată campania a fost acolo, a pozat lângă președintele ales de americani, cu siguranță au fost și oameni care au votat cu Trump pentru că Musk era acolo. Pentru unii, Musk e o garanție a succesului, a businessului. În cifre, și dacă vrei să negi, e greu s-o faci. Dar dacă privești mai adânc, vezi că Musk e avid de putere și conduce cu mână de fier, ghidat de gândurile și ideile lui. Nu toate sunt pe placul oamenilor, dar istoria ne arată că liderii care au influențat-o intră perfect în această categorie.
Măririle de taxe pentru Europa, Canada sau Mexic, anunțate peste noapte de Trump, par rupte din ideile lui Musk. Ori sunt ale lui, ori Trump gândește fix ca Musk. De dezbătut…
Oricum, e greu de aflat ce se asunde sub masca lui Musk, un lider cu „poker face” pe care mimica nu-l trădează. Joacă dur, fără să clipească, fără o urmă de emoție, cu un zâmbet în care se ascund nenumărate întrebări. Iar deciziile lui vin tot timpul neanunțate, ca un uragan ratat de raderele meteo.
Orice declarație a lui Musk vine la pachet cu modificări în bursa americană, când în sus, când în jos. Asta înseamnă joaca cu miliardele, iar acum Trump i-a dat mai multe decât are pe mână. E interesant de văzut dacă le poate duce.


















