Parlamentul European a adoptat o rezoluție crucială miercuri, în care a delineat viziunea și cerințele sale pentru bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, care va acoperi perioada 2028-2034. Acest buget, cunoscut și sub denumirea de Cadrul Financiar Multianual (CFM), trebuie să fie semnificativ mai ambițios decât actualul, având în vedere crizele globale în creștere, dar și necesitatea de a susține dezvoltarea economică și socială în interiorul UE.
Un buget mai mare și mai flexibil pentru a face față provocărilor globale
Eurodeputații consideră că plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 este insuficient pentru a face față provocărilor din prezent și din viitor. În contextul geopolitic volatil, marcat de invazia Rusiei în Ucraina și de retragerea SUA din multe dintre angajamentele sale internaționale, Parlamentul cere o revizuire a plafoanelor de cheltuieli, solicitând un CFM „mai ambițios” care să răspundă nevoilor cetățenilor Uniunii, dar și provocărilor economice, sociale și de mediu.
„Nu mai putem rămâne la un buget de 1% din VNB, într-un context internațional instabil și cu crize multiple pe orizont”, a declarat Siegfried Mureșan (PPE, România), coraportorul rezoluției. În viziunea acestuia, bugetul trebuie să permită UE să acționeze rapid în caz de criză, să protejeze cetățenii și să investească în viitorul economic și de securitate al Uniunii.
🗞️ Citește și Acestea
Respinge „planul național unic” propus de Comisie
Parlamentul respinge propunerea Comisiei Europene de a aplica modelul „planului național unic” pentru fiecare stat membru, așa cum a fost implementat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Deputații europeni consideră că acest model nu asigură transparența și nu garantează o alocare echitabilă a fondurilor, motiv pentru care cer o structură care să includă autoritățile locale și regionale, precum și o responsabilitate parlamentară solidă.
„Transparența și responsabilitatea sunt esențiale. Trebuie să ne asigurăm că bugetul nu este doar un set de sume alocate, ci un mecanism de răspuns eficient la nevoile cetățenilor și al regiunilor”, a declarat Carla Tavares (S&D, Portugalia), co-raportoarea rezoluției.
Investiții în competitivitate, apărare și sustenabilitate
Deputații europeni au subliniat importanța unei investiții puternice în domeniul competitivității, pentru a stimula inovația și a sprijini creșterea economică. Ei resping însă propunerea Comisiei de a fuziona fondurile existente într-un singur „fond pentru competitivitate” și solicită crearea unui fond separat, dedicat mobilizării investițiilor private și publice, prin mecanisme de reducere a riscurilor susținute de UE.
În ceea ce privește apărarea, Parlamentul consideră că trebuie să se aloce mai multe fonduri pentru securitate și apărare, dar nu în detrimentul cheltuielilor sociale sau de mediu. De asemenea, Parlamentul cere ca bugetul viitor să sprijine obiectivele de mediu ale Uniunii, având în vedere criza climatică și deteriorarea biodiversității.
Simplificarea proceselor și flexibilitatea bugetului
În ceea ce privește gestionarea fondurilor, Parlamentul solicită reducerea birocrației și creșterea transparenței, astfel încât beneficiarii fondurilor europene să nu întâmpine obstacole inutile. Mai mult, flexibilitatea bugetului este esențială pentru a răspunde rapid în fața crizelor neașteptate, iar Parlamentul cere includerea a două instrumente speciale în viitorul CFM: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru provocările neprevăzute.
„Următorul buget trebuie să fie mai simplu, mai flexibil și să asigure un răspuns rapid la crizele care vor apărea în următorii ani”, a subliniat Mureșan.
Respectarea valorilor fundamentale ale UE
Un alt punct important abordat de rezoluție este respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special în ceea ce privește statul de drept. Deputații europeni insistă că accesul la fonduri UE trebuie să fie condiționat de respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, iar în cazul în care guvernele încalcă aceste principii, să existe un mecanism de condiționalitate inteligent, care să prevină penalizarea directă a cetățenilor.
Provocările bugetului post-2027
Parlamentul European este conștient de faptul că negocierile pentru următorul CFM nu vor fi ușoare, iar obținerea unui acord necesită un consens între Parlament, Comisie și Consiliu. În acest context, eurodeputații îndeamnă Consiliul să adopte rapid noi surse de venituri pentru Uniune și să evite riscul ca rambursarea împrumuturilor legate de programul NextGenerationEU să pună în pericol finanțarea pentru alte priorități.
„Dacă dorim ca UE să facă mai mult pentru noi, trebuie să o dotăm corespunzător, iar acest lucru presupune un buget mai ambițios și o politică de cheltuieli mai eficientă și mai transparentă”, a conchis Mureșan.
Etapele următoare
Propunerea Comisiei Europene pentru următorul CFM va fi prezentată în iulie 2025, iar negocierile vor începe imediat după aceea. Parlamentul European va continua să joace un rol central în aceste negocieri, având în vedere că aprobarea CFM necesită o majoritate largă din partea eurodeputaților și un acord între statele membre.
Context: Cadrul Financiar Multianual (CFM)
CFM este un instrument financiar pe termen lung care stabilește plafoanele maxime de cheltuieli ale Uniunii Europene pentru o perioadă de șapte ani. Actualul CFM va expira la 31 decembrie 2027, iar negocierea unui nou cadru financiar multianual va începe în perioada următoare.
Parlamentul European a pus în evidență necesitatea unui buget mai mare, mai flexibil și mai echitabil, care să răspundă provocărilor actuale și viitoare, să sprijine inovația și dezvoltarea sustenabilă și să asigure o protecție adecvată pentru cetățenii UE. Într-un moment de instabilitate globală, acest buget trebuie să reflecte realitățile economice și geopolitice ale lumii de azi, asigurând în același timp coeziunea și stabilitatea Uniunii Europene.
