Un raport realizat de experții Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), citat de The Guardian, evidențiază o discrepanță semnificativă între cheltuielile Uniunii Europene pentru importurile de combustibili fosili din Rusia și ajutorul financiar acordat Ucrainei.
În 2024, statele membre ale UE au cumpărat petrol și gaze rusești în valoare de 21,9 miliarde de euro, în timp ce sprijinul economic direct pentru Ucraina s-a ridicat la doar 18,7 miliarde de euro.
„Achiziționarea de combustibili fosili rusești este, în mod clar, similară cu trimiterea de ajutor financiar Kremlinului și facilitarea invaziei sale. Este o practică care trebuie să înceteze imediat pentru a asigura nu doar viitorul Ucrainei, ci și securitatea energetică a Europei”, a declarat un analist Crea.
🗞️ Citește și Acestea
Raportul subliniază că Rusia continuă să își asigure venituri consistente din exporturile de combustibili, ocolind sancțiunile impuse de Occident. Printr-o rețea de intermediari și o „flotă fantomă” de petroliere vechi, fără asigurare, combustibilii rusești ajung indirect în Europa. Cercetătorii Crea estimează că în trei ani de la începutul războiului, Rusia a încasat 242 de miliarde de euro din vânzările de petrol și gaze, contribuind astfel la finanțarea conflictului.
Noi sancțiuni și necesitatea unui embargo total
În încercarea de a limita fluxurile financiare către Moscova, UE a adoptat un nou pachet de sancțiuni care vizează navele utilizate de Rusia pentru transportul combustibililor. Cercetătorii de la Crea estimează că aplicarea strictă a acestor sancțiuni ar putea reduce veniturile Rusiei din combustibili fosili cu aproximativ 20%. Cu toate acestea, aceștia avertizează că măsurile existente nu sunt suficiente și că este esențială oprirea completă a importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) rusești.
Deși Europa și-a redus achizițiile de gaze rusești prin conducte, o parte din necesar a fost înlocuită cu GNL, inclusiv din Rusia. În acest context, analiștii atrag atenția asupra creșterii semnificative a rolului GNL în UE și Marea Britanie: de la 81,3 milioane de tone în 2019 la 119 milioane de tone în 2022.
Comparând răspunsul Europei la actualul conflict cu reacțiile anterioare, economistul Christoph Trebesch, de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială (IfW Kiel), a remarcat o implicare mai redusă decât în alte crize: „Germania, de exemplu, a mobilizat mult mai mult ajutor, mai rapid pentru eliberarea Kuweitului în 1990-1991, decât a făcut-o pentru Ucraina într-o perioadă de timp comparabilă”.
