Cauzele principale ale risipei alimentare
Elena Pap, Director Europa Up Group, subliniază că „România aruncă anual aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente – un fenomen cu consecințe economice, sociale și de mediu.”
Principalele cauze identificate sunt:
- Cumpărăturile în exces – 43%
- Prepararea unor cantități mari de mâncare – 39%
- Refuzul consumării mâncării reîncălzite
- Lipsa educației despre planificarea și conservarea alimentelor
Diferențe generaționale în gestionarea alimentelor
Studiul evidențiază disparități semnificative între grupele de vârstă:
Generația 55+ – cei mai eficienți în gestionarea alimentelor:
- Aruncă cel mai puțin
- 65% sunt influențați de tradițiile familiale
- Aplică frecvent reguli învățate în copilărie despre nerisipirea mâncării
Generația Z (18-24 ani) – cea mai predispusă la risipă:
- Iau în medie 2 din 10 mese la restaurant
- Resimt presiunea socială mai acut (34%)
- Doar 40% sunt influențați de valorile familiale tradiționale
Conștientizarea problemei și soluții adoptate
64% dintre români consideră risipa alimentară o problemă gravă, sentimentul fiind mai intens resimțit de femei și persoanele între 35-44 ani. Vinovăția este emoția dominantă, în special la femei (63%) și adulții între 45-55 ani (59%).
Strategiile de reducere a risipei alimentare aplicate de români includ:
- Depozitarea corectă și congelarea alimentelor – 82%
- Planificarea cumpărăturilor – 78%
- Estimarea corectă a porțiilor – 76%
Influența educației tradiționale
46% dintre români au crescut cu regula „să nu arunci mâncarea”, în special cei peste 45 de ani. Marius Luican, Director General Reveal Marketing Research, subliniază că „53% dintre respondenți recunosc că tradițiile familiale le influențează comportamentul alimentar.”
Concluzii și recomendări pentru viitor
Studiul din 2025 confirmă că persoanele mai în vârstă și femeile manifestă cel mai mare interes pentru reducerea risipei alimentare. Deși tinerii arată încă o predispoziție spre risipă, presiunea socială și accesul la informații pot contribui la adoptarea unor obiceiuri mai responsabile.
Consolidarea educației alimentare și promovarea unor comportamente responsabile rămân esențiale pentru reducerea acestui fenomen cu impact economic, social și ecologic major în România.
Studiul a fost realizat online în perioada 15-24 martie 2025, pe un eșantion de 1017 respondenți din mediul urban, cu vârste între 18-56+ ani.
