O fabrică de lângă Turda produce componente pentru industria aerospațială. Mai concret, Sonaca România produce elemente din compozit și ansambluri metalice care protejează senzori, rigidizează propulsoarele și optimizează aerodinamica rachetei în primele secunde critice ale ascensiunii.
Informația este postată de pagina de Facebook a Autorității Naționale pentru Cercetare – România, sub titlul „Ariane 6. România dincolo de vizibil”, preluând un articol apărut pe platforma ESA și care sumarizează contribuția României la programul Ariane 6. „În total de 0,3% (majoritatea revenind Franței), contribuția noastră se conturează cu o arhitectură discretă, dar esențială: mecanisme tehnice fără de care racheta nu devine vehicul de acces la orbită, ci rămâne o promisiune. România e astfel un nod într-un ecosistem tehnologic european, unde expertiza se măsoară în toleranțe, algoritmi și sisteme care nu admit eroare”, se arată în postarea care mai informează că: „Ariane 6 este noul lansator heavy-lift al Europei, menit să asigure acces independent la spațiu și să înlocuiască treptat emblematicul Ariane 5. ICPE Electric Motors produce motoarele cu cuplu de unghi limitat, esențiale pentru sistemul Thrust Vector Actuation al motorului Vulcain 2.1. A controla direcția unui motor criogenic de mare putere înseamnă a interveni în punctul critic al lansatorului. Precizia acestor motoare separă un zbor nominal de unul compromis. Sonovision România asigură infrastructura de testare electrică, rețeaua invizibilă de cabluri prin care racheta este “interogată” înainte de lansare. Fără aceste verificări, fiecare lansare ar rămâne un act de hazard”.
Nu doar Sonaca România își aduce contribuția din țara noastră la construcția rachetei Ariane 6. TTTech Development România dezvoltă firmware-ul pentru circuitele de rețea care guvernează arhitectura digitală. Pe sol, Emsil Techtrans, Gonzales Mecanica de Precizie și Aerostar furnizează platforme de andocare, infrastructuri mobile și componente pentru toate cele trei trepte. Aceste contribuții nu apar în titluri, dar fac posibilă trecerea de la inginerie teoretică la hardware operațional.
🗞️ Citește și Acestea
„Articolul ESA arată că participarea românească se măsoară în contribuții care garantează fiabilitatea lansatorului. ESA, Agenția Spațială Europeană, coordonatoarea programului spațial civil european, funcționează ca garant al acestei exigențe, integrând capacități industriale complementare”, mai precizează Autoritatea Națională pentru Cercetare – România.
