Utilizarea zilnică a TikTok în rândul adolescenților
Un studiu recent realizat de World Vision România, intitulat „Generația TikTok”, evidențiază influența semnificativă pe care această platformă o are asupra tinerilor români. Conform datelor, peste 84% dintre adolescenții cu vârste între 14 și 19 ani accesează TikTok zilnic, iar mai mult de jumătate (53,4%) intră pe platformă de cel puțin patru ori pe zi.
Tinerii petrec, în medie, aproximativ două ore și jumătate pe TikTok zilnic, iar crearea unui cont pe platformă se face, de regulă, în jurul vârstei de 13 ani.
Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, subliniază impactul profund al platformei asupra generației tinere:
🗞️ Citește și Acestea
„Este evidentă importanța și influența pe care platforma TikTok o are printre adolescenți, 28% dintre ei petrecând mai mult de 3 ore pe platformă, devenind mai degrabă <>. Așadar, ne dorim să înțelegem mai bine obiceiurile de consum și motivele din spatele acestora, pentru a putea veni cu soluții concrete, adaptate nevoilor acestei generații.”
Principalele motive pentru utilizarea TikTok
Întrebați de ce folosesc TikTok, adolescenții au oferit mai multe răspunsuri:
• 74,2% o utilizează pentru divertisment;
• 43,5% pentru a-și petrece timpul liber;
• 43,1% pentru informare;
• 33% pentru că majoritatea colegilor și prietenilor o folosesc.
De asemenea, 58,2% dintre utilizatori consideră că TikTok are un impact pozitiv asupra lor.
Tipurile de conținut preferate de tineri
Tinerii consumă diverse tipuri de conținut pe TikTok, cele mai populare fiind:
• Divertisment – 79,2%;
• Informațional – 46,3%;
• Social – 45,7%;
• Educațional – 44,7%;
• Politic – 19,7%;
• Paginile de știri – 14,8%.
Aproximativ 25,6% dintre tineri creează și distribuie conținut propriu pe platformă.
Încrederea în informațiile de pe TikTok și verificarea acestora
Unul dintre aspectele problematice relevate de studiul World Vision România este lipsa verificării informațiilor. 41,6% dintre tineri nu verifică informația furnizată pe TikTok, iar dintre cei care o fac, 84% caută surse suplimentare pe Google.
De asemenea, 43% dintre adolescenți consideră că informația de pe TikTok este credibilă, iar utilizatorii care petrec mai mult timp pe platformă tind să aibă o încredere mai mare în conținutul pe care îl consumă.
TikTok ca sursă de informații politice
Studiul arată că 8 din 10 tineri au primit conținut legat de alegeri pe TikTok în perioada campaniei electorale. Reacțiile acestora au fost variate:
• 33,8% s-au simțit informați;
• 23,6% s-au amuzat;
• 19,6% au fost confuzi;
• 14,2% s-au simțit revoltați.
Mai mult de un sfert dintre tineri (27%) au distribuit conținut politic în timpul alegerilor, ceea ce arată un grad ridicat de implicare.
Totodată, utilizatorii frecvenți ai platformei consideră că informația de pe TikTok este mai credibilă decât cei care o accesează mai rar. Acest fenomen arată un efect de întărire a încrederii, în care timpul petrecut pe platformă crește percepția asupra veridicității informațiilor.
Autodiagnosticarea problemelor psihologice pe TikTok
Un alt aspect îngrijorător evidențiat de studiul World Vision România este tendința tinerilor de a-și pune singuri diagnostice medicale sau psihologice pe baza conținutului vizionat pe TikTok.
• 1 din 10 adolescenți a declarat că și-a pus un diagnostic de depresie, ADHD sau autism după ce a vizionat conținut pe platformă;
• 61,2% dintre tineri consideră că TikTok oferă sfaturi psihologice utile;
• 53,5% cred că pot primi sfaturi medicale viabile de pe platformă.
Acest fenomen poate fi explicat prin lipsa accesului la specialiști sau prin nevoia tinerilor de a găsi răspunsuri rapide la problemele lor.
„Procentul copiilor care își pun diagnostice medicale sau psihice pe TikTok scoate în evidență o altă problemă: lipsa oportunităților pentru acești copii de a-și exprima temerile altfel și a-și pune diagnostice de certitudine cu psihologi și medici în viața reală.”
Dintre cei care s-au autodiagnosticat, 7,8% au urmat tratamente bazate pe recomandările TikTok, deși mai puțin de 1% dintre toți respondenții au urmat efectiv un tratament prescris astfel.
Totodată, studiul arată că persoanele de gen feminin sunt mai predispuse la autodiagnosticare decât cele de gen masculin.
TikTok și reducerea decalajelor dintre urban și rural
Un aspect pozitiv al utilizării platformei este faptul că nu există diferențe semnificative între comportamentul tinerilor din mediul urban și cel rural pe TikTok. Adolescenții din ambele medii utilizează platforma într-un mod similar, ceea ce sugerează că aceasta poate contribui la reducerea decalajului digital dintre diferitele categorii sociale.
Concluzii și implicații
Studiul Generația TikTok, realizat pe un eșantion de 1.178 de tineri cu vârste între 14 și 19 ani, arată că TikTok este o platformă extrem de influentă în viața adolescenților români.
Pe lângă rolul său dominant în divertisment și socializare, platforma este o sursă de informare politică și medicală pentru mulți tineri. Cu toate acestea, fenomenul de dezinformare și lipsa verificării informațiilor ridică probleme majore, iar tendința de autodiagnosticare subliniază nevoia unor resurse mai sigure și accesibile pentru sănătatea mintală a adolescenților.
În acest context, World Vision România, împreună cu TikTok, derulează campanii de educare a tinerilor pentru o utilizare responsabilă a platformei. Aceste inițiative pun accent pe empatie, gândire critică și echilibru digital, pentru a ajuta tinerii să navigheze în siguranță în mediul online.
