De ce mii de clujeni au părăsit municipiul în ultimii 10 ani și cum s-au transformat comunele limitrofe în dormitoare urbane
Traficul sufocant din Cluj-Napoca nu e doar rezultatul unui oraș în creștere, ci și al unei realități imobiliare care împinge locuitorii în afara orașului. Arhitectul-șef al municipiului, Claudiu Salanță, atrage atenția, într-o analiză publicată pe Facebook, asupra unei legături directe între prețurile mari ale locuințelor din Cluj-Napoca și problemele tot mai grave de trafic.
Un paradox urban: scade populația municipiului, dar crește aglomerația
Datele oficiale ale recensământului din 2021 arată că, în ultimul deceniu, populația județului Cluj a scăzut ușor, cu -1,73%, de la 691.106 locuitori în 2011 la 679.141 în 2021. Însă la nivelul municipiului Cluj-Napoca, scăderea este mult mai semnificativă: -11,7%, adică 37.978 de persoane care au ales să părăsească orașul.
Această scădere este echivalentă cu întreaga populație a municipiului Turda sau chiar mai mare decât cea a municipiului Dej. Cu toate acestea, traficul din Cluj-Napoca este mai aglomerat ca niciodată.
Cum e posibil? Răspunsul se află în comunele din jurul Clujului.
Comunele limitrofe, noul „Cluj-Napoca”
În aceeași perioadă, șase dintre cele mai apropiate comune de municipiu au înregistrat creșteri spectaculoase de populație:
- Florești: +29.922 locuitori
- Apahida: +6.554 locuitori
- Baciu: +3.605 locuitori
- Feleacu: +1.770 locuitori
- Chinteni: +1.468 locuitori
- Ciurila: +409 locuitori
Total: +43.728 locuitori. Cu alte cuvinte, întreaga populație pierdută de municipiul Cluj-Napoca s-a mutat, de fapt, la periferie. Practic, orașul s-a extins informal, dar fără infrastructura necesară pentru a susține acest nou model de locuire.
Cât de mult contează prețul?
Claudiu Salanță ridică întrebarea firească: Cât de mult a contat prețul imobiliarelor din Cluj-Napoca în această migrație?
„Când orașul e prea scump pentru locuitori și devine o speculă de investiții, cu apartamente tranzacționate în scop investițional și nu pentru locuire reală, atunci oamenii caută soluții mai ieftine. Asta duce, inevitabil, la probleme de trafic”, explică arhitectul-șef.
Școli, drumuri, infrastructură: totul e depășit
Mulți dintre cei care locuiesc în Florești, Apahida sau Baciu își păstrează domiciliul în Cluj-Napoca, tocmai pentru a putea înscrie copiii la școli din municipiu. Asta distorsionează statisticile și creează o presiune uriașă pe transportul zilnic: mii de oameni fac naveta în fiecare dimineață și seară, dinspre comunele-dormitor spre oraș.
Salanță atrage atenția că criteriile de proximitate pentru școlile din municipiu ar trebui actualizate, pentru a reflecta realitatea de pe teren, nu doar adresele oficiale din buletin.
Soluția: urbanizare controlată și terenuri disponibile pentru locuire
În loc să forțeze populația să se mute la marginea orașului, administrația trebuie să permită dezvoltarea sustenabilă în interiorul municipiului.
„Municipiul are nevoie urgentă să urbanizeze terenurile din intravilan. Cu cât prețurile sunt păstrate sus, cu atât vor fi mai mari problemele de trafic”, avertizează arhitectul-șef.
Concluzie: orașul trebuie să devină din nou accesibil
Problemele de trafic nu pot fi rezolvate doar prin pasaje și benzi dedicate. Este nevoie de o strategie care să readucă locuirea în interiorul orașului, să descurajeze specula imobiliară și să conecteze urbanismul cu realitatea socială.
Atâta timp cât Clujul va fi un oraș prea scump pentru cei care muncesc aici, va continua să se sufoce în trafic.
