În contextul schimbărilor geopolitice recente, Comisia Europeană explorează posibilitatea extinderii infrastructurii sale satelitare pentru a îmbunătăți sprijinul în materie de informații geospațiale destinate securității, a declarat comisarul european pentru Spațiu și Apărare, Andrius Kubilius, într-un interviu pentru Financial Times.
Motivul Inițiativei: Reducerea dependenței de SUA
Decizia vine ca reacție la anunțul președintelui american Donald Trump, care a întrerupt schimbul de informații cu Ucraina, generând îngrijorări cu privire la dependența Europei de Statele Unite. Tot mai mulți lideri și analiști europeni și-au exprimat recent îndoielile privind angajamentul SUA față de securitatea Europei.
Ce rol ar avea noua rețea de sateliți?
Noua rețea satelitară ar fi destinată monitorizării amenințărilor militare și ar permite urmărirea mișcărilor forțelor inamice, oferind actualizări mult mai frecvente decât sistemele actuale, cum ar fi Copernicus, care furnizează date la intervale de 24 de ore.
„Cele mai performante sisteme comerciale pot urmări ținte și dislocări militare cu actualizări la fiecare 30 de minute”, a explicat Kubilius.
O soluție costisitoare, dar necesară
Oficialul european a recunoscut că proiectul ar implica costuri ridicate și ar necesita o perioadă lungă de implementare. Cu toate acestea, până la finalizarea rețelei proprii de sateliți ai UE, statele membre ar putea cumpăra sau închiria imagini de la companii private, care deja operează sateliți de observație a Pământului.
„Dorim să creăm un sistem care să funcționeze ca un serviciu guvernamental de observare a Pământului. Acesta ar dispune de o tehnologie avansată și de o accesibilitate ridicată a datelor”, a adăugat Kubilius.
Caracteristicile noii rețele satelitare
- Va funcționa pe orbita joasă a Pământului
- Va include zeci de sateliți
- Va furniza informații geospațiale în timp real pentru securitate și apărare
Planul UE pentru apărare: 150 de miliarde de Euro disponibile
Declarațiile lui Kubilius vin în contextul lansării unui plan european de apărare, care va permite statelor membre să acceseze împrumuturi de până la 150 de miliarde de euro pentru investiții în domeniul apărării.
Acest plan va include și posibilitatea ca fondurile europene să fie redirecționate către cheltuieli de apărare, iar achizițiile militare să fie excluse din calculul deficitului bugetar.
O altă propunere menționată de Kubilius este ca UE să utilizeze aceste fonduri pentru a cumpăra arme produse în Ucraina, deoarece acestea sunt „la jumătate din prețul celor occidentale” și, în același timp, „sprijină economia ucraineană”.
