Se simte presiunea titlului și în briza mării, se aude în scoica de pe plaja lărgită de la Mamaia, se simte în valurile care se sparg zgomotos la țărm…
Se simte în vorbele, gesturile, ieșirile lui Hagi.
- Poate Hagi să ia titlul? Răspuns, da, poate. Supărarea, care l-a făcut să între vijelios în direct la Digisport și să țipe că se vorbește prea puțin de Farul și prea mult de FCSB arată că e speriat de un final neprevăzut. Hagi nu e genul ăla, care să stea pe o canapea, să vădă un film pe Netflix. Azi, în niciun caz n-ar avea răbdarea aia și toate filmele i s-ar părea fără happy-end. La fel cum se teme și de un final al finalei de titlu cu FCSB, fără happy-end.
- De ce e Hagi nemulțumit că se vorbește puțin de Farul și mult de FCSB? Chiar dacă Farul e de la mare, de la Constanța, Ovidiu, FCSB e echipa pe val, în momentul asta. Iar Hagi știe că echipa finului său, Becali, nu își permite ratarea unui nou titlu, după 7 ani în căutarea lui. S-ar face 8 pentru echipa obișnuită cu Europa, cu grupele Champions League. Da, FCSB este un brand mai mare că Farul, indiferent dacă îi place lui Hagi sau nu. Și, da, Becali și Hagi sunt branduri la fel de mari pentru imaginea fotbalului de la noi, chiar dacă Hagi a fost mare pe teren, iar Becali nu știe să dea un șut de la 11 metri pe poartă.
- De ce aceste ieșiri în direct la TV ale lui Hagi și Popescu? Se ascund frustrări în ele? Da. Cum spuneam și la început se simte presiunea. Iar Hagi își da seama că presiunea aia pozitivă, de care tot vorbește, pe care o vrea la fotbal, în vestiarul lui de la Farul, se transformă în una negativă. În frică. Spaima că poate scapă un campionat pe care l-a dominat îl îngrozește. Hagi, la fel cum era și pe vremea când juca fotbal, vrea să arate că e cel mai bun. Iar dacă îl bate „antrenorul Becali” e convins că imaginea lui de patron-manager-antrenor intră intr-o umbră, mai ales în lumea machedonilor, cum sunt amândoi, rivalii la titlu.
- Cât de rău îi fac lui Hagi aceste ieșiri? Foarte rău. Intervenția telefonică disperată de la Digisport din săptămâna finalei de titlu seamănă izbitor cu cea în care îl certa pe selecționerul Iordănescu, pentru că nu l-a pus pe fiul sau Ianis pe lista „stranierilor”, la primele meciuri ale României din acest an. Atunci, i-a făcut rău lui Ianis, care tot așteaptă minute la Rangers și nu le primește nici atunci când rivalul pe post e accidentat. Acum, îi face rău Farului și riscă să demoleze tot ce a construit. Hagi e un psiholog bun pentru jucătorii pierduți, îi pune pe picioare, cu discuții private, bine gândite. Știe să îi gâdile. Când iese la TV , în direct, Hagi se pierde, devine prea sincer și dărâma tot, așa cum făcea cu porțile adversarilor, când era jucător. Atunci avea voie, era în fișa postului.
- Când are Hagi astfel de ieșiri? Când în joc sunt jucăriile lui. Fie că e fiul Ianis, fie că e Farul, academia, creația lui din banii lui. Pentru „iubirile” lui, Hagi e gata să muște din oricine. Gândește sentimental și devine subiectiv. E o greșeală pe care o fac și unii manageri, în firme mari, chiar dacă știu că e exemplu de „așa nu”.
- Cât de puternică e Farul și când și-a dat Hagi seama de asta? În vara, Hagi nu a rostit nicio secundă cuvântul „titlu”. A avut curajul să spună doar „vreau în play-off”. Jocul i-a mers, i-a ieșit și a schimbat obiectivul pe traseu, în timp ce a scos din pălărie necunoscuți că Mazilu și Borza, pe care i-a pus pe afișul ligii întâi. Abia după o etapă-două din play-off, Hagi a avut curajul să rostească magicele cuvinte: vrem campionatul!
- E Hagi omul care ajută fotbalul românesc? Fără dubii, e. Fotbaliștii pe care i-a crescut la academie sunt la toate naționalele României. Mai mult, Hagi a vândut și afară. La prețuri bune. Vezi Pitu, două milioane la Bordeaux. Hagi produce fotbaliști și nu se aruncă la multe zerouri, pentru că vinde unul azi și mâine scoate altul, pe acel post. La fel sau chiar mai bun. Academia lui Hagi și-a câștigat notorietatea în fotbalul românesc, iar Hagi vrea să fie și mai mare, și mai puternică, să audă toată, toată Europa de ea.
- Cine câștigă titlul, tinerețea echipei lui Hagi sau foamea de trofee de la FCSB? Ne așteaptă un meci care pe care. Hagi are cea mai tânăra echipa din play-off, chiar dacă până acum nu a arătat-o. A practicat un joc solid, spectaculos, curajos, a avut imaginație. FCSB vine, însă, cu acel hei-rup al vulpoilor, care muscă și rănesc. Ambele echipe aleargă mult. Dar parcă experiență e la FCSB, unde sunt fotbaliști care au prins mai multe meciuri mari. Și au mirosit și Europa, unde Hagi n-a reușit să strălucească cu Viitorul, până acum.
- Ce a împrumutat echipa Farul de la fotbalistul Hagi? Pentru că un Hagi n-a avut de unde să împrumute, se tot caută, dar știm cu toții că e greu de găsit, Hagi și Farul au găsit, totuși, ceva convingător: plăcerea de a juca fotbal. A jucătorilor și a echipei, ca un tot. Da, Farul a practicat un fotbal frumos pentru Superliga românească, încâlcită, fără viziune, fără fotbal cu imaginație. Măcar asta îl bucură pe Hagi, dar și el știe că spectacolul nu aduce mereu rezultate. Doar bucurie pentru suporterii, care sunt mulțumiți de ce văd. Că o paranteză, vezi titlurile luate de Dan Petrescu la CFR, la ciupeală, multe victorii la limita. Dar fotbalul e pe puncte nu pe goluri (la plural). E de-ajuns și unul singur, dar să rămână doar ăla pe tabela.
- De final: care e diferența între fotbalistul de 10, Hagi, și antrenorul Hagi? Sunt multe, multe. Stângul magic nu-l ajută pe banca decât atunci când calcă agresiv în față băncii, țipând către jucătorii săi, că nu își fac treaba că la carte, cum le-a cerut. Gândirea iute pe care fotbalistul Hagi o avea pe teren, momentele de sclipire, nu pot fi implementate la fel de iute și de pe banca. Aici e nevoie de răbdare, iar ideile nu pot veni că o torpilă fără șansă pentru portar. Și, în finală, Hagi căpitanul din teren nu poate fi teleportat în Hagi cel de pe banca, în Hagi patronul, în Hagi managerul, în Hagi antrenorul. Aici el e șeful. Acolo, era lider. Și atât. Nu patron, nu manager. Poate un pic antrenor. Acum, când le are pe toate astea de conducere, Hagi are butoanele de control, jucăria e toată a lui. Și totuși, îi lipsește de pe tastatură, tasta aia care să ghideze picioarele jucătorilor lui. Iar telecomanda poate fi doar semi-prețioasă. Nu s-a inventat tasta care să o transpună în inspirație și imaginație pentru jucătorii lui.






