Ca într-o natură statică desenată de mâna unui copil, așa pare această politică economică a lui Trump. O matematică de clasa a doua și o gândire de clasa zero, copilărească. Iată cum se conduce lumea cu o foaie și un pix. Vai, dar ce joacă tâmpită, ar spune unii economiști. Ba, chiar o spun. Vai, dar ce joacă gândită, zic alții.
Trump e genul de personaj care știe să iasă în față, care vrea să supere, care vrea să deranjeze. Epatează și în același timp sugrumă căile vieții normale, care a fost până acum.
„Există suficient în lume pentru nevoile omului, dar nu și pentru lăcomia lui”. Un citat al lui Mahatma Gandhi care i se potrivește de minune lui Trump. Un miliardar excentric ajuns la putere prin aceste promisiuni care vorbesc despre lăcomie. „Să facem America mare din nou” e sloganul său, nu neapărat și al americanilor care trăiesc pe pământ american.
Trump șochează cu franchețea cuvintelor lui, simple, la obiect, de cele mai multe ori deranjante. De ce? Pentru că asta vrea să facă. Să deranjeze. El a venit la putere, ca să deranjeze această cale democratică pe care lumea a luat-o. Deranjul său încă nu se simte atât de abrupt, dar orice vorbă a celui despre care se spune că e cel mai puternic om de pe planetă poate crea o groapă a Marianelor. În orice context, în orice discuție.
Prin decizia cu taxele, Trump se simte mândru și băgat în seamă, pentru că asta vrea, atenție. A știut s-o mute, s-o atragă spre el.
Să știți că popularitatea lui nu a scăzut deloc în America. Nu e ceea ce credem și ce vedem în presa din Europa. Cei care l-au votat, merg tot pe mâna lui cu o încredere copleșitoare, iar asta-l face pe Trump și mai mândru de realizări. Știți cum e, până nu lovește oamenii la buzunar, unde-i doare mai tare, și un nebun se face ușor plăcut.
Trump e popular, mereu vorbește despre popor, despre cât îi ajută aceste taxe pe americani. Îl doare în pălărie de bursa pe roșu, deși are lângă el miliardari care au căzut în această plasă, gen Elon Musk. Tesla lui a pierdut sute de miliarde, de când se implică în politica lumii alături de președitele SUA.
Pare că și pentru Musk, această joacă a lui Trump intră în această felie de natură statică. Un măr, un cuțit, poate și o foaie de calcul ruptă dintr-un caiet de matematică. Uite, ce simplu se conduce lumea, când cuțitul e la tine. Bursa, lasă că își revine!
Acum, Trump e fericit că poate pune piciorul în prag la orice negociere cu orice stat pe care l-a taxat suplimentar. Are cu ce să se joace, are cuțitul și mai poate tăia o felie din măr, dacă afacerea îi convine. Atenție mare, însă, la această poveste, pentru că mărul poate fi și otrăvit, măcar jumătate, ca-n Albă ca Zăpada. E important să știi din ce parte muști. Și mai important, poate, din ce parte ți se dă să muști.
Băiat bun, Trump a scutit de taxe suplimentare Rusia, Belarus și Coreea de Nord. „Pentru că sunt deja lovite economic din toate părțile” a fost scuza lui, una puerilă. Nu vă gândiți că țările astea îi sunt prietene sau că Putin îi este vreun apropiat. Vrea doar să le atragă spre el, spre interesele lui.
Trump nu va fi prieten cu nimeni pe lumea asta, decât dacă ies bani. Iar în acest moment, America lui nu face bani cu Rusia, Belarus sau Coreea de Sud. Hai, că de la ruși mai vine ceva, din celelalte țări pe care le-a scutit de taxe nu primește nimic. Dar a întocmit această listă scurtă, doar ca dă atragă atenția și să arate că deranjul merge mai departe. Pentru că poate.
