Într-o serie de intervenții publice recente, jurista Ana Birchall a discutat despre complexitatea și limitele competenței Curții Constituționale a României (CCR), în contextul cererii de revizuire a deciziilor instituției referitoare la mandatul președintelui Klaus Iohannis și alegerile din 2024.
Birchall a subliniat că, deși există un cadru legal clar privind cine poate sesiza CCR și cum pot fi tratate anumite cereri, acest demers trebuie privit cu atenție, mai ales atunci când se referă la deciziile deja luate.
În opinia sa, orice revizuire a unui vot sau decizii anterioare, precum anularea alegerilor sau contestarea mandatului președintelui, poate fi considerată o „petiție” și tratată în acest mod.
„CCR are dreptul de a reveni asupra propriilor decizii, dar doar în limitele legii. Dacă vorbim despre petiții, aceste pot fi respinse sau acceptate în funcție de legalitatea lor. Dacă ne uităm pe legea CCR, este foarte clar că poate fi sesizată doar de anumite persoane sau instituții, iar respingerea lor se poate face chiar din start”, a explicat Ana Birchall.
Birchall a comentat și despre posibilitatea ca cetățenii să adreseze cereri sau petiții la CCR, subliniind că orice persoană interesată ar putea să solicite acest lucru, dar fără garanția că cererea va fi acceptată. „Chiar și în acest context, CCR poate să nu ia în considerare un astfel de demers, tratându-l ca pe o simplă petiție”, a spus jurista.
În același timp, Birchall a atins și subiectul legat de mandatul președintelui Iohannis, subliniind că CCR nu are competența de a prelungi mandatul acestuia și că rolul său este de a respecta Constituția, nu de a interveni în politică. „CCR nu poate să prelungască mandatul președintelui, pentru că nu are competența de a face acest lucru. De asemenea, considerațiile deciziilor CCR sunt obligatorii, dar totodată trebuie respectat termenul constituțional de 5 ani pentru alegerea unui nou președinte”, a mai declarat Birchall.
În final, Birchall a subliniat necesitatea ca în România să fie numiți trei noi judecători ai CCR, iar legislația să fie revizuită pentru a clarifica mai bine competențele acestei instituții. „CCR nu este o instanță judecătorească, iar acest lucru trebuie să fie bine înțeles. Sunt necesare modificări legislative clare pentru a preveni orice confuzie pe viitor”, a adăugat jurista.
