Comisia Europeană a redus drastic prognoza de creștere a economiei României pentru acest an, de la 3,3% la doar 1,4%, conform previziunilor economice de toamnă. Motivul principal pentru această ajustare este impactul negativ al exporturilor asupra PIB-ului. De asemenea, Executivul comunitar a emis un avertisment cu privire la creșterea semnificativă a deficitului bugetar, prognozând că acesta va ajunge la 8% din PIB în 2024 și va rămâne ridicat, la 7,9% din PIB, în 2025, din cauza creșterii accelerate a cheltuielilor guvernamentale.
Anterior, în prognoza din primăvară, se anticipa un avans economic de 3,3% în 2024 și de 3,1% în 2025. Noile estimări indică o încetinire a economiei până la 1,4% anul acesta, cu o ușoară recuperare la 2,5% în 2025. „Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie”, explică raportul. Cu toate acestea, se observă o creștere puternică a vânzărilor cu amănuntul, stimulată de veniturile disponibile mai mari. Totuși, consumul privat a fost parțial contrabalansat de scăderea contribuției exporturilor la PIB, în timp ce incertitudinile legate de măsurile fiscale planificate au descurajat investițiile private.
Citeste si:
Deficitul bugetar, șanse foarte mari să crească
În privința finanțelor publice, raportul avertizează că deficitul guvernamental ar putea să crească substanțial: „Se estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul peste aşteptări reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor”. În plus, ritmul mai lent de creștere a veniturilor fiscale contribuie la persistența unui deficit ridicat.
Comisia subliniază că această prognoză nu ia în calcul efectele posibile ale planului de măsuri fiscale și structurale pe termen mediu pe care România l-a prezentat pe 25 octombrie. „Deocamdată, aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă”, subliniază Comisia, adăugând că acestea ar putea, dacă sunt bine concepute și implementate, să reducă deficitul public semnificativ.
Citeste si:
Inflația se prognozează să scadă în România
O evoluție mai favorabilă este observată în ceea ce privește inflația. De la o medie de 10% în 2023, inflația ar putea scădea la aproximativ 5,5% în 2024. Totuși, presiunile asupra prețurilor rămân considerabile, alimentate de cererea internă și creșterea veniturilor. Potrivit Comisiei Europene, „indicele armonizat al preţurilor de consum va continua să scadă şi, în cele din urmă, va ajunge în intervalul ţintă al BNR, 2,5% plus/minus un punct procentual, însă abia la finalul lui 2026”.
Institutul Național de Statistică a raportat că PIB-ul României nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, iar în comparație cu același trimestru din 2023, PIB-ul a scăzut cu 0,2%. În primele nouă luni din 2024, economia României a înregistrat o creștere de doar 0,9% pe serie brută și 0,8% pe serie ajustată sezonier.
Fondul Monetar Internațional și-a revizuit, de asemenea, în scădere prognoza pentru România, estimând un avans de doar 1,9% pentru acest an, față de 2,8% prognozat în aprilie. În septembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea de creștere economică la 2,8%, de la 3,4% anterior, indicând un PIB total de aproape 1.769 miliarde de lei pentru 2024.