România, 2025. Criminaliștii au muncit la foc automat în prima jumătate a anului: peste 80.000 de deplasări pe teren, peste 168.000 de urme ridicate și aproape 10.000 de identificări de persoane și obiecte implicate în dosare penale!
Specialiștii Institutului Național de Criminalistică au fost în prima linie a luptei cu infractorii: de la crime și jafuri, la fraude informatice sau falsuri grosolane.
La fața locului: 52.835 de cercetări, de unde au rămas aproape 29.000 de urme importante. Alte 28.000 de intervenții au vizat necropsii, percheziții, reconstituiri sau razii.
🗞️ Citește și Acestea
În laboratoare: peste 7.700 de expertize și percheziții informatice, cu 131.000 de probe analizate.
Rezultatul? 9.874 de identificări în 8.195 de cauze penale – adică aproape 55 de persoane sau obiecte identificate zilnic.
Crime prinse cu amprente și recunoaștere facială
Criminaliștii români au baze de date uriașe:
- Sistemul AFIS are acum aproape 3,6 milioane de fișe dactiloscopice. Doar în primele 6 luni au fost prinși 3.386 de suspecți, implicați în aproape 3.000 de fapte.
- Sistemul NBIS, pentru recunoaștere facială, a dat aproape 1.000 de identificări în 1.006 dosare.
- Baza genetică națională are peste 121.000 de profile ADN, folosite pentru rezolvarea crimelor și identificarea cadavrelor.
Domeniile-vedetă
Cele mai multe solicitări au venit în:
- balistică – 1.500 de cazuri,
- percheziții informatice – 1.366,
- detecția comportamentului simulat (așa-numitul „detector de minciuni”) – 1.296,
- grafica și tehnica documentelor – 1.140 de expertize.
Laboratoare acreditate la standarde europene
În paralel, România și-a întărit rețeaua de genetică judiciară. Cele 4 laboratoare regionale din Iași, Constanța, Cluj și Timișoara au primit, în iunie, acreditarea RENAR, ceea ce înseamnă că probele lucrate acolo sunt recunoscute în toată Uniunea Europeană.
