Las la o parte Cupa Campionilor din 86. Las la o parte si sfertul fantastic din UEFA dintre Steaua si Rapid, care a venit 20 de ani mai tarziu. Ce va fi la 20 de ani dupa el? Adica in 2026, sa luam ca reper 20 de ani.
Pare ca nimic.
Varianta bisericeasca pentru „Lasati-ne sa ne pregatim de liga campionilor” a fost lansata de Becali, la 20 de ani dupa blestemu finuluil Borcea. Vorbele astea nu doar ca n-au lasat-o pe Dinamo sa se pregateasca de liga, dar au taiat aripile oricarui vis maret. Pe Becali noi il lasam, dar Europa il lasa?
🗞️ Citește și Acestea
Liga Campionilor ramane un taram greu de explorat, asa cum selectionerul Iordanescu cel mic ne spunea despre nationala ca „ne taram, ne taram si ajungem la Euro”. Sa vedem macar una din astea si tot nu e rau pentru fotbalul romanesc, pe cale sa devina tot mai invizibil in Europa.
Anul asta ne-a scos CFR Cluj, am mai simtit mirosul de primavara. Bine, e mult spus primavara, pentru ca aventura s-a incheiat in februarie, la Roma, cu Lazio, cand Romania, calendaristic, era in plina iarna.
Si a mai nins bine de atunci. Peisajul a fost alb prin toata tara, mai putin in fotbal, unde el pare tot mai gri, tot mai posomorat, coplesit de greutatile unui val de probleme, care il inghite precum balena pe Gepeto, tatal celebrului mincinos cu nasul mare, Pinocchio. Hai, sa nu ne mai mintim.
Da, Europa e ca o balena care ne inghite, cand vorbim de fotbal. Dar spre deosebire de Gepeto si Pinocchio, care au pacalit uriasul marii si au vazut lumina, la noi ne se întrezărește calea de iesire. Inchis in burta aia mare de balena, forbalul romanesc traieste intr-o lume paralela, saraca, precum o epava la multi metri sub mare.
Era loc si de noi in Europa „Mica”?
Daca ne uitam la semifinalele din Europa League si Conference League, nimic nu pare imposibil. Sunt acolo Basel, Alkmaar, West Ham, Fiorentina, chiar Roma sau Leverkusen, cu care ne bateam aproape de la egal la egal. Si n-au trecut multi ani de atunci.
Da, toate numele astea care nu spun mult in fotbal, acum, au bugete mult mai mari, mai ordonoate, au o strategie de viitor si manageri buni care sa administreze banul, cum nu se intampla la noi.
Nu ajungi in Europa, nu te vede nimeni, nu vinzi, nu faci bani, inseamnaa insolventa sau mai rau, faliment. Sa te descurci cu banii din drepturile pentru liga intai e greu. UEFA ne-a facut o competitie pe bani, nu putini, iar noi (FCSB) ne batem joc de ea si luam cate un sac de goluri de la echipe necunoscute, cu bugete mai mici, dar care stiu ca si acei 500 de mii de euro de la victorie conteaza. Si pe Becali l-ar fi ajutat. Numai ca, banii aia, jumatate de milion ii ia intr-o clipa dintr-o parcela de teren supraevaluat din Pipera. Si gata, am inchis subiectul. Cand faci banii asa usor, jumatatea de milion luata de la altii ti se par nimic. Si ii dai cu piciorul.
Dar de ce nu s-a gandit la o semifinala de Conference League? Cu noroc, era loc. Si atunci, Florine Coman, Tavi Popescu, Olaru, etc. aveau pe masa oferte de milioane. Altfel era vazut fotbalul romanesc. Altii erau banii in contul clubului.
Vremurile s-au schimbat. Mentalitatea e alta. Economia e alta. Iar la fotbal, noi traim tot din momentele istorice. Nu zic sa le dam uitarii, nici gand, dar nici sa nu mai punem altele in cartea de istorie a fotbalului nu e bine.
Loc ar fi. Sunt atatea pagini goale, iar fotbalul e pentru toti. E bucuria oamenilor.
