Parlamentarii europeni au adoptat cu 307 voturi pentru, în sesiunea plenară de la Strasbourg, raportul privind Noile Tehnici Genomice.
Europarlamentarul clujean Daniel Buda a explicat pe larg:
„Interzicerea brevetelor – deputații europeni cer interzicerea totală a brevetelor pentru toate plantele NGT, ceea ce înseamnă că fermierii vor avea acces la noile soiuri de plante.
În ceea ce privește plantele NGT2, adică organismele modificate genetic, deputații au fost de acord să mențină cerințele legislației privind OMG-urile, inclusiv etichetarea obligatorie a produselor.
Beneficii și avantaje preconizate:
*un număr mai mare de produse alimentare cu gust îmbunătățit, proprietăți nutriționale mai bune sau niveluri reduse de substanțe care provoacă alergii, care sunt în același timp obținute sustenabil.
*pentru agricultură și silvicultură
• disponibilitate sporită a soiurilor de plante adaptate la nevoile actuale, cum ar fi rezistența si adaptarea la schimbările climatice, rezistența la dăunători, la secetă, creșterea randamentului de producție și nevoia de reducere semnificativă a consumului de îngrășăminte și pesticide.
• trăsături de plante care contribuie la un sistem agroalimentar sustenabil.
Este de important de precizat că 37 de laureați ai Premiului Nobel și 1.500 de oameni de știință din întreaga lume au luat public o poziție în favoarea acestei tehnici de hibridizare controlată și au cerut Parlamentului European să legifereze acest subiect „fără a întoarce spatele progresului științific.”
Miza este mare pentru producțiile europene, deoarece autorizarea permite fermierilor să concureze în condiții de egalitate cu concurenții noștri din țări terțe, care beneficiază deja de o legislație mult mai flexibilă decât cea a UE”, a spus Buda.
Diferența între NTG1 și cele OMG
„Aș vrea să atrag atenția încă de la început asupra faptului că Noile Tehnici Genomice nu sunt același lucru cu organismele modificate genetic. OMG-urile înseamnă introducerea de ADN străin în ADN-ul unei plante pentru a modifica caracteristicile genetice ale acesteia.
În timp ce NTG1 se bazează pe similitudinea cu ceea ce se poate obține prin metode convenționale de ameliorare. Modificările introduse prin utilizarea NGT sunt similare cu modificările create prin metode convenționale de ameliorare. NU conțin ADN străin.
Nu este necesară etichetarea specifică a plantelor NGT sau a produselor NGT, deoarece modificările introduse în plantele NGT1 sunt similare cu cele obținute prin metode convenționale de ameliorare”, a explicat europarlamentarul Daniel Buda.
