Președintele rus Vladimir Putin dorește să transmită un mesaj clar statelor occidentale care sprijină Ucraina: timpul este de partea Rusiei, iar singura cale de a încheia războiul este ca Ucraina să accepte cerințele Kremlinului. Totuși, Martin Sandbu, analist al Financial Times, avertizează că „baza economiei de război a Rusiei începe să semene tot mai mult cu un castel din cărți de joc”, conform unei analize Financial Times.
Această fragilitate a fost subliniată public de oficiali de rang înalt, cum ar fi Serghei Chemezov, directorul Rostec, compania rusă de stat din domeniul apărării. Acesta a declarat că exporturile de arme sunt grav afectate de creșterea costurilor creditelor. Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, a întărit această opinie, arătând că finanțarea războiului pune presiuni uriașe pe economia țării.
Împrumuturi, inflație și o economie în criză
Deși economia rusă pare să prospere în anii de război – cu creșteri salariale și șomaj scăzut – această imagine ascunde realitatea unei economii militarizate. Resursele sunt redirecționate masiv pentru a susține războiul, proces realizat prin împrumuturi, inflație sau exproprieri. „Putin trebuie să găsească combinația cea mai eficientă și cea mai puțin dureroasă”, notează Sandbu, adăugând că „faptul că Putin a crezut că poate finanța războiul fără instabilitate financiară sau sacrificii semnificative este o iluzie”.
Un raport independent întocmit de analistul Craig Kennedy arată că datoriile companiilor rusești au crescut cu 71% din 2022, alimentate de împrumuturi dintr-un sistem bancar controlat de stat. „În esență, Rusia este angajată în tipărirea masivă de bani, într-un fel încât să nu apară în bilanțul său public”, explică raportul.
Pentru a limita inflația generată de creditele subvenționate, banca centrală a crescut dobânzile de referință, însă acest lucru nu este suficient pentru a controla criza. Costurile ridicate ale împrumuturilor – care pot depăși 20% – pun companiile rusești în dificultate, iar multe dintre ele devin neperformante.
Sandbu avertizează că „sistemul de creditare privatizat al lui Putin generează o criză a creditului”, iar prăbușirea băncilor ar putea declanșa o lipsă de lichidități. „Pe scurt, Putin nu are timpul de partea sa. Stă pe o bombă financiară cu ceas, pe care și-a creat-o singur.”
Pentru a preveni salvarea economiei ruse prin fonduri externe, statele occidentale au blocat accesul Rusiei la aproximativ 300 de miliarde de dolari, au impus sancțiuni asupra comerțului cu petrol și au restricționat tranzacțiile comerciale. Sandbu concluzionează că blocarea accesului la resurse externe este cheia pentru a forța Rusia să își schimbe cursul.