Agenția de rating Fitch a revizuit perspectiva României de la „stabil” la „negativ”, potrivit unui comunicat oficial. Această decizie ar putea crește costurile de împrumut ale statului pe piețele internaționale și ar putea reduce atractivitatea țării pentru investiții. Fitch motivează revizuirea printr-o serie de factori economici și politici, care reflectă vulnerabilități majore, potrivit analizei Economedia.ro.
Incertitudinea politică, un factor cheie
Fitch atrage atenția asupra riscurilor generate de criza politică profundă din România:
„Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un efect negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul alegerilor prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surpriză din primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza unor presupuse interferențe electorale străine/rusești. De asemenea, Curtea Constituțională a prelungit mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia inițial să se încheie la 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte”, explică Fitch.
🗞️ Citește și Acestea
În plus, alegerile parlamentare recente au generat un legislativ mai fragmentat, cu o creștere semnificativă a partidelor extremiste și eurosceptice:
„Alegerile parlamentare au avut ca rezultat un parlament mai divizat, cu o creștere a numărului de partide de extremă-dreapta și anti-UE, reflectând polarizarea crescândă a societății românești. Un nou guvern de coaliție proeuropean format din patru partide este probabil să fie format înainte de sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, probabil programate cel mai devreme pentru martie 2025, vor menține incertitudinea politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia probabil și punerea în aplicare a măsurilor de consolidare fiscală”.
Deficit bugetar în creștere
Situația fiscală a României rămâne extrem de fragilă, cu un deficit public care continuă să se deterioreze. Fitch estimează un deficit de 8,2% din PIB în 2024, mult peste ținta guvernamentală de 5%:
„Previzionăm că deficitul public general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste previziunile noastre din august de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul bugetar de 6,5% în 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creșterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale de anul viitor, ceea ce va face și mai dificilă consolidarea viitoare”.
Perspective economice slabe și datorie publică în creștere
Datoria publică a României urmează o traiectorie ascendentă alarmantă. Fitch estimează că aceasta va ajunge la 62% din PIB în 2026 și la 70% până în 2028, mult peste mediana „BBB” de 56%:
„Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparație cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari și creșterea nominală încetinește semnificativ. În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală „BBB” proiectată de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB în 2028”.
Dezechilibrele externe sunt, de asemenea, un punct sensibil, cu un deficit de cont curent de 8% din PIB preconizat pentru 2024:
„Deficitul de cont curent (DAC) va crește la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% în 2023. DAC median „BBB” este de numai 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un exemplu clar. Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste procentul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB””.
Lipsa credibilității fiscale
Fitch critică puternic abordarea guvernului privind cadrul fiscal:
„Una dintre principalele ancore ale politicii economice a României a fost respectarea cadrului european, însă guvernul vizează acum ieșirea din procedura de deficit excesiv (PDE) doar în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB. Procedura de deficit excesiv a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiționalitatea fiscală a făcut, de asemenea, parte integrantă din obiectivele Fondului de redresare și reziliență, astfel cum s-a convenit cu UE. Evaluarea noastră actuală este că credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu a slăbit substanțial din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanțate și a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri”.
Creștere economică modestă
În ceea ce privește dinamica PIB-ului, economia României a încetinit semnificativ în 2024, iar perspectivele pentru următorii ani rămân slabe:
„Ritmul economiei a încetinit treptat în cursul anului 2024, iar în T3 2024 rata anuală de creștere a PIB a fost de -0,3%, ajustată sezonier. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de orientarea fiscală relaxată. Deși România a avut un istoric solid de creștere economică înainte de pandemie, creșterea medie centrată pe trei ani a PIB este de numai 1,5% în 2024, comparativ cu mediana actuală de 3,3% „BBB”. Având în vedere poziția ciclică actuală slabă și o redresare mai puțin pronunțată în zona euro, am revizuit în scădere și previziunile privind PIB-ul pentru 2025 și 2026, la 1,4 și, respectiv, 2,2%”.
În concluzie, Fitch atrage atenția asupra provocărilor complexe cu care se confruntă România, atât în plan fiscal, cât și economic, ceea ce justifică perspectiva negativă a ratingului suveran.
