Harry Tupan, directorul Muzeului Drents, a declarat pentru NL Times că instituția sa a respectat toate măsurile de securitate prevăzute în contractul cu asigurătorul. „Întotdeauna ne îndeplinim obligațiile”, a afirmat acesta, refuzând însă să ofere detalii despre condițiile impuse de asigurator. Întrebat dacă prezența paznicilor pe timpul nopții ar fi prevenit furtul, Tupan a răspuns: „Există alte dispoziții care ar asigura o alarmă mai rapidă decât un paznic. Un paznic ar fi fost în pericol dacă ar fi fost prezent în momentul furtului.” Totodată, a recunoscut că „furia României este complet de înțeles”, dar a subliniat că și muzeul olandez este o victimă a acestui incident, potrivit The Telegraaf.
Între timp, investigația poliției olandeze avansează. Jurnaliștii emisiunii Opsporing Verzocht, difuzată de televiziunea publică olandeză, susțin că există indicii conform cărora suspecții provin din provincia Olanda de Nord. Publicația De Telegraaf a relatat că anchetatorii au descoperit la locul jafului două baroase și o rangă.
Potrivit poliției, hoții au folosit un autoturism Volkswagen Golf furat pe 22 ianuarie din Alkmaar, cu care s-au deplasat până la Groningen. Însă traseul exact al mașinii între 23 ianuarie și noaptea jafului, pe 25 ianuarie, rămâne necunoscut. După furt, vehiculul a fost abandonat și incendiat sub un viaduct de lângă Rolde. Ancheta vizează și o dubă Ford Transit de culoare închisă, despre care există informații că a fost folosită de hoți.
În urma jafului, România a reacționat ferm. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că țara va solicita daune de proporții și a acuzat autoritățile olandeze de responsabilitate totală pentru furtul Coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice. Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a anunțat, la rândul său, că îl va demite pe directorul Muzeului Național de Istorie a României, considerând că acesta „este depășit de situație”.