O investigație realizată de jurnaliștii de la The Observer, parte a grupului de presă The Guardian, a dezvăluit că, în ultimii 14 ani, Google a răspuns solicitărilor venite din partea guvernelor din aproape 150 de țări pentru eliminarea anumitor informații de pe platformele grupului Alphabet. Deși multe dintre aceste cereri provin din state democratice, compania a acționat și la solicitarea unor regimuri autocratice, printre care cele din Afganistan, Rusia și China.
În mod surprinzător, Google a colaborat inclusiv cu poliția din Afganistan, aflată sub controlul talibanilor. În cazul Rusiei și Chinei, au fost eliminate videoclipuri de pe YouTube care criticau guvernele sau denunțau corupția. Printre materialele eliminate s-au numărat clipuri cu ucraineni care ardeau steagul Rusiei, postări de pe Blogger ce conțineau critici la adresa regimului rus și videoclipuri ce satirizau simbolurile statale.
Cenzură în Rusia și China
Un exemplu semnificativ de intervenție a fost în 2022, când Google a eliminat un videoclip care îndemna cetățenii să protesteze împotriva guvernului rus. De asemenea, în timpul alegerilor prezidențiale din 2021, mai multe videoclipuri ale opozantului Aleksei Navalnîi, ulterior decedat într-un penitenciar rus, au fost blocate temporar.
În cazul Chinei, autoritățile au cerut eliminarea a 400 de videoclipuri, dar doar 200 au fost șterse. Ministerul Securității Publice a motivat că acestea conțineau acuzații de corupție și „invenții despre oficiali guvernamentali de rang înalt.” Totodată, în 2023, Google a primit 19 solicitări din partea poliției afgane, fără a preciza motivele invocate de guvernul taliban.
La nivel global, datele Google indică un total de 5,6 milioane de elemente de conținut etichetate pentru eliminare, în urma cererilor guvernelor din diverse țări. Acestea au invocat motive precum încălcarea vieții private, drepturile de autor, defăimarea sau alte încălcări ale politicilor companiei.
Un proces opac și controversat
Potrivit companiei de securitate Surfshark, numărul solicitărilor de eliminare a conținutului s-a dublat în ultimii cinci ani. Google face publice unele dintre cazurile de cenzură în raportul său de transparență, însă jurnaliștii de la The Observer subliniază că întregul proces rămâne opac și bazat pe date incomplete. Această lipsă de transparență ridică semne de întrebare cu privire la rolul companiei în controlul informațiilor publice, în combaterea propagandei și a dezinformării.
Google admite că deciziile sale au implicații politice, dar subliniază că „echipele noastre evaluează fiecare solicitare și examinează conținutul în context, pentru a determina dacă trebuie sau nu eliminat, din motive de încălcare a legilor naționale sau a politicilor noastre de conținut. Evaluăm întotdeauna legitimitatea și caracterul complet al unei cereri guvernamentale.”
Cu toate acestea, compania contestă unele solicitări. În Rusia, a fost chiar amendată cu o sumă „simbolică”, mai mare decât PIB-ul mondial, pentru restricționarea canalelor de YouTube ale agențiilor de presă de stat.
Datele din rapoartele de transparență arată că, în ultimii patru ani, 60% dintre solicitările de eliminare a conținutului au venit din partea Rusiei, iar Roskomnadzor, agenția de reglementare rusă, este instituția care a contactat cel mai des Google în acest scop.
