Amicalele nu contează, se testează fotbaliști, scheme, jucătorii fac si antrenamente înainte să intre pe teren, e oboseală multă…
Vorbele astea le auzi des de la antrenori în cantoamente, sunt justificări, scuze, în mare puerile, care caută să ascundă valoarea tot mai scăzută a fotbalului nostru. Să ne înțelegem, nu e vina antrenorilor că nu au „marfă” la echipă, dar asta cu apăratul jucătorilor ne duce și mai tare în jos, pentru ca în mintea lor, jucătorii chiar se cred fotbaliști, până vine un rezultat adevărat și îi lovește ca un ciocan, îi aduce cu picioarele pe pământ. Fenomenul se repetă insistent de câțiva ani în fotbalul nostru și ne facem că nu îl vedem, închidem ochii sau îl ascundem sub preș.
Iar apoi, când ieșim în Europa, punem capul în jos și repetăm, ca un copil din clasa întâi, că la anul poate va fi mai bine. Poate.
🗞️ Citește și Acestea
Dar coeficientul de țară se duce de râpă și împreună cu el și șansele echipelor românești să atingă grupele.
Micul, marcă înregistrată
Campioana României, Farul, a încheiat rușinos cantonamentul din Polonia, cu două amicale de dat uitării. Hagi a fost un car de nervi, zic jurnaliștii polonezi, iar Farul a arătat rău, cu doar o săptămână înainte de meciul din preliminariile Ligii Campioniolor, cu Sheriff Tiraspol.
În primul joc, Hagi a trimis rezervele și a luat cinci goluri de la Banik Ostrava, locul 11 din Cehia. Sunt rezervele pe care Hagi vrea să le folosească în campionat.
Echipa de top, aia pentru Champions League, a folosit-o în al doilea amical, de seară. Tot rău a fost. A luat trei de la Warta Poznan, locul 8 la finalul sezonului trecut în Polonia.
Viitorul sună rău pentru Farul, iar meciul cu Sheriff ne va arăta pe unde suntem, cât de mici suntem, în comparație cu un campionat și mai mic, cel din Moldova.
Relele au venit în valuri
Tot de la polonezi, de la Legia, Botoșaniul a luat cinci goluri într-o repriză. Iar am arătat că suntem mici, mici, într-un fotbal care se dezvoltă, care mai scoate capul.
Chiar și FCSB a încasat cinci de la Anderlecht, dar măcar a aflat pe unde este.
FC U Craiova a ieșit și mai rău din meciul cu amatorii de la Koln 2, din liga a patra. A primit 11 goluri. 11.
Iar lista poate continua. Dar nu asta e ideea.
E o problemă, de fapt, mult mai adâncă, iar amicalele sunt doar rana pe care rezultatul o face fotbalului nostru mărunt și nemăsurat. Ne credem mari și tari, fără să ne dăm seama cât de mult se înclină balanța în jos, în fotbalul nostru, chiar și atunci când ne comparăm cu cei mai mici, de pe lânga noi, din estul sărac al Europei.
Vestea proastă e că ne-au luat-o înainte țări pe care nici nu le luam în considerare. Fotbalistic, s-au civilizat înaintea noastră, au descoperit ce e ăla management în fotbal, în sport, au descoperit marketingul, și-au rotunjit bugetele ca să facă față cerințelor tot mai dure, au investit în departamente de scouting pentru a găsi fotbaliști ieftini, pe care să-i transforme în afaceri profitabile. Toate astea la noi în fotbal sunt inexistente.
La noi, fotbalul e joaca patronilor, care se cred șefi în management, șefi de scouting, se dau pricepuți în marketing, se pricep la scheme și dau liste cu jucători antrenorilor (angajati doar ca preparatori) înaintea meciurilor. Că, au auzit ei, și Berlusconi făcea la fel la Milan. Și că sunt banii lor la mijloc.
Folosesc iar termenul „jucărie”, pentru că un patron adevărat care vrea să iasă pe profit din fotbal își aduce oameni capabili lângă el, de încredere, își aduce un manager inteligent, face un departament de scouting și scoate bani din marketing. Până la urmă, fotbalul e pentru fani, nu e un sport răpit de patronii jucăuși.
Concluzia e că suntem mici, pentru că așa vrem să fim. Iar sponsorii vin în fotbalul nostru, doar pentru că vor ei, nu pentru că jocul o cere. Spectacolul din teren a murit de mult. Să nu-l omorâm de tot și pe ăla din tribună. E doar o propunere amicală.
