Parchetul European (EPPO) a trimis către Tribunalul București dosarul unei fraude de amploare care vizează trei persoane, inclusiv un cetățean italian acuzat că a coordonat întreaga operațiune. Potrivit EPPO, prejudiciul estimat depășește 100 de milioane de euro, provenind atât din fonduri europene, cât și de la bugetul statului român.
Conform documentelor transmise de instituția condusă de Laura Codruța Kövesi, gruparea a acționat în România în perioada 2019–2024. Aceasta a participat la licitații organizate de autoritățile române prin intermediul a trei consorții italiene, implicate în proiecte de construcție și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare.
Două dintre consorții aveau impusă o „interdicție antimafia” de către autoritățile din Italia, conform Codului Antimafia. Acest lucru ar fi trebuit să le împiedice să participe la orice contract public. EPPO notează însă că „nu este clar dacă autoritățile române știau sau nu de acest lucru”.
🗞️ Citește și Acestea
În total, grupul a luat parte la 23 de licitații în valoare totală de 300 de milioane de euro. Dintre acestea, a câștigat 13 contracte, fie direct, fie în asociere cu firme românești.
Bilanțuri false și contracte fictive în dosarele de licitație
O parte din documentele depuse în cadrul acestor licitații erau false. Printre ele se numără bilanțuri contabile care atestau în mod fals o cifră de afaceri medie anuală de peste 50 de milioane de euro. În realitate, veniturile firmelor italiene implicate erau de 30 de ori mai mici. De asemenea, au fost prezentate contracte fictive pentru lucrări în Irak, care, potrivit probelor strânse în anchetă, nu au existat niciodată.
Cazul a fost raportat EPPO de autoritățile române, iar ancheta a fost realizată în colaborare cu procurori și cu Poliția Română, care l-a supravegheat și ulterior arestat pe principalul suspect italian, în februarie, în momentul în care acesta se pregătea să părăsească țara.
În comunicatul oficial, Parchetul European atrage atenția că:
„A fost alertat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România cu privire la deficiențele în gestionarea fondurilor UE, evidențiind un risc ridicat de fraudă.”
Conform aceleiași surse, în mai multe cazuri, companii străine au depus documente false pentru a obține contracte publice în România.
