Din nou. La ceas de an nou, de sărbătoare, cetăţeanul, ăla de care nu e intersat nimeni din fruntea ţării, se îmbracă frumos şi calcă în paşi duioşi pe aleile patriei spre secţia de votare.
Primeşte un buletin de vot, vede nişte nume, da, doar nişte nume.
I se oferă cu zâmbetul pe buze şi o ştampilă, apoi i se explică să o folosească doar pentru un candidat. Care vrea el.
Ei, aici e întrebarea. Care?
Nu lucrăm cu nume în săptămâna mare a alegerilor, oricum nu prea avem nume.
Sondajele ne anunţă o cursă strânsă şi nu prea între câţiva candidaţi.
Pe unii îi ştim, de alţii aflăm acum.
Cert e că nu prea avem ce să votăm.
Aceeaşi ciorbă politică de care ne-am săturat, care ne stă în gât, ne este pusă în farfuria buletinelor de vot.
Putem alege să facem un pătrăţel nou din pix. S-a mai întâmplat. Românul e inventiv, bun la glume, la caterincă. Dar nu e varianta salvatoare a unei ţări.
Să nu ne batem joc de un vot, zic.
Mai înalţii ţării mă contrazic.
Ei îşi bat joc şi ne aruncă în faţă candidaţi cu multe pete.
Avem şi nepătaţi, dar vor fi nevotaţi.
Preşedintele este, înainte de toate, conducătorul ţării, imaginea României în afară.
Cu aşa candidaţi, cu pete (vorbesc de ăia aflaţi bine în sondaje), imaginea va fi şi ea pătată.
În următorii cinci ani.
Bine, asta nu e problemă majoră. De ani de zile, România n-are o imagine de impact în Europa şi în lume. De fapt, n-are o imagine.
Ne amăgim între noi, aici în ţară, dar părerea noastră e şubredă spre invizibilă în relaţia mai marilor lumii.
Ajungem iar între cei mici. Rămânem la micii noştri. Ca sunt gustoşi, buni de pus pe grătar şi în ziua alegerilor. Ne plac sărbătorile, distracţia, o să sărbătorim indiferent cine iese preşedinte.
Asta vom afla în decembrie.
În luna cadourilor.
Nu vom primi niciun cadou frumos în fruntea ţării. Dar vom primi ceva, ce nu ne dorim.
Nu vine din sacul lui Moş Crăciun, vine din sacul de la BEC.
E pe numărate.
Sperăm că nu şi pe furate, că a trecut moda veche.


















