Angajații din România ar putea beneficia, în viitor, de un concediu plătit destinat refacerii profesionale în caz de burnout, potrivit unui proiect de lege depus recent în Parlament. Inițiativa vizează recunoașterea epuizării profesionale ca fenomen asociat activității de muncă și propune măsuri concrete pentru prevenirea și gestionarea acestuia.
Proiectul introduce pentru prima dată în legislația românească conceptul de burnout ca problemă legată exclusiv de mediul profesional, fără a fi considerată o afecțiune medicală. Din acest motiv, forma propusă a concediului nu ar necesita prezentarea unui certificat sau a unei adeverințe medicale.
Ce prevede proiectul
Documentul legislativ oferă angajatorilor posibilitatea de a acorda zile de concediu plătit pentru refacere profesională, la cererea angajatului, fără justificări medicale. Acordarea acestui tip de concediu nu ar fi obligatorie, ci ar urma să fie stabilită prin regulamentul intern al companiei sau prin contractele colective de muncă.
🗞️ Citește și Acestea
În paralel, proiectul impune noi obligații pentru angajatori în ceea ce privește prevenirea epuizării profesionale. Aceștia ar trebui să informeze anual salariații despre riscurile de burnout și să includă riscurile psihosociale în evaluările generale de securitate și sănătate în muncă.
Pentru companiile cu peste 50 de angajați, sunt prevăzute măsuri suplimentare, precum evaluări periodice ale riscurilor de suprasolicitare, mecanisme interne de identificare a problemelor și planuri de prevenire a epuizării profesionale.
Protecție pentru angajați
Proiectul mai prevede crearea unor canale confidențiale prin care angajații pot semnala situații de suprasolicitare sau stres excesiv, fără riscul unor sancțiuni disciplinare. De asemenea, salariații ar avea dreptul să solicite discuții formale cu angajatorul privind volumul de muncă, reorganizarea sarcinilor sau programul de lucru.
O altă măsură importantă este posibilitatea accesului voluntar la consiliere psihologică sau sprijin psiho-emoțional, costurile urmând să fie suportate parțial sau integral de angajator, în funcție de politicile interne ale companiei.
Termene și aplicare
În cazul adoptării proiectului, Ministerul Muncii ar urma să elaboreze, într-un termen de șase luni, un ghid național privind prevenirea burnout-ului, care să includă instrumente de evaluare și recomandări pentru angajatori. Ulterior, firmele ar avea la dispoziție un termen de până la 12 luni pentru a se conforma noilor reguli.
Inițiatorii susțin că scopul proiectului este prevenirea epuizării profesionale, nu tratarea acesteia ca boală, și că o astfel de măsură ar putea contribui la reducerea absenteismului, la creșterea productivității și la îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
