O știre mi-a trezit interesul la prima oră. Un român a furat oaia Lambi de la grădina zoologică din Eindhoven, Olanda. Polițiștii au găsit-o teafără în portbagajul mașinii la un control de rutină. Se pare că românul care o furase era sub influența alcoolului sau, mai degrabă, a drogurilor, că tot vorbim de Olanda.
Oricum ar fi, e de râs, dar și de plâns. Cu siguranță, românul nu o furase ca să o expună la altă grădină zoo și nici nu plănuia vreo transhumanța. Se gândea la o pastramă, un grătar.
Episodul tragi-comic cu oaia Lambi de la zoo îmi amintește de cel de la Viena. Imediat după revolutie, câțiva cetățeni români de etnie rromă au mâncat lebedele de pe un lac din Viena.
Seamănă izbitor, izul e același, de îți vine să intri în pământ de rușine. Dar dacă nici noi nu avem băieți care să ne facă de râs prin Europa, atunci cine?!
Oricum, Olanda a fost printre țările care ne-au dat cu flit la Schengen. Cazul ăsta de comedie ne trage ușor în jos. Bineînțeles că nu poate trage în jos strategia economică a UE, dar ca imagine va rămâne o ștampilă, o emblemă pusă României.
Da, știrea e amuzantă. Până la urmă e vorba de o oaie, dar impactul e unul atât de negativ, încât să nu ne mirăm dacă auzim pe străzile din Olanda, uite-i și pe românii aia de ne fură oile de la zoo. Da, ștampila o primim toți, din cauza unui român pus pe grătare.
Ajungem iar la marea problemă românească. EDUCAȚIA. ȘCOALA.
Da, nu te învață nimeni la clasă să faci așa ceva, dar scoala nici nu te obligă să înveți. E la alegere, cumva. De trecut, te trec profesorii, că și unii dintre ei au trecut cu greu examenele. E un cerc din care pierdem ca țară și nu ne cultivăm nici măcar gândirea simplă.
Oricât ar fi foamea de apăsătoare, să ajungi să furi o oaie de la grădina zoo e deja de noaptea minții și pornește strict de la educația precară.




















