Totul a început în 1972, când o femeie însărcinată a fost descoperită ca fiind lipsită de o moleculă prezentă la toți ceilalți oameni testați până atunci, conform Science Alert. Acest lucru a condus la identificarea unei noi grupe de sânge, denumită MAL, potrivit MediaFax.
Grupa MAL: o raritate genetică
Noua grupă sanguină este extrem de rară, deoarece peste 99,9% dintre oameni au antigenul AnWj, molecula absentă la pacienta analizată. Particularitatea apare fie prin moștenirea unei versiuni mutante a genei MAL de la ambii părinți, fie din cauza altor afecțiuni medicale care suprimă producerea antigenului.
O muncă de două decenii pentru confirmarea descoperirii
Hematologul Louise Tilley, de la Serviciul Național de Sănătate din Regatul Unit, a dedicat aproape 20 de ani studiului acestui caz rar. Echipa de cercetători a confirmat descoperirea printr-un experiment esențial: au introdus gena MAL normală în celule sanguine lipsite de antigenul AnWj, reușind astfel să producă markerul absent.
Un aspect interesant al descoperirii este că antigenul AnWj nu este prezent la nou-născuți, ci se formează după naștere. Deși toate persoanele identificate cu această grupă rară de sânge aveau aceeași mutație genetică, cercetătorii nu au observat alte probleme de sănătate asociate cu aceasta.
Implicații pentru medicina transfuzională
Descoperirea grupei MAL deschide noi posibilități în medicina transfuzională. Medicii pot testa pacienții pentru a identifica dacă lipsa antigenului este moștenită sau cauzată de o problemă medicală, contribuind astfel la administrarea de transfuzii mai sigure și la salvarea de vieți.
