Potrivit unui sondaj realizat de Inscop Research, 50,4% dintre români consideră că alegerile prezidențiale din 2025 au fost organizate corect. În schimb, 45,7% cred contrariul, iar 3,9% nu au știut sau nu au vrut să răspundă.
Votanții sunt puternic influențați de opțiunile lor politice.
89% dintre votanții AUR cred că alegerile au fost organizate incorect.
Alegătorii PNL și USR spun în proporție de 90% că procesul a fost corect.
75% dintre votanții PSD sunt, de asemenea, de acord cu această opinie.
Educația, mediul de rezidență și dezinformarea – factori decisivi
Nivelul de educație influențează semnificativ percepția asupra corectitudinii alegerilor.
75% dintre românii cu studii superioare cred că scrutinul a fost bine organizat.
În schimb, un procent aproape identic dintre cei cu studii primare cred că a fost fraudat.
În București și orașele mari, peste 60% spun că alegerile au fost corecte.
În mediul rural, proporția este inversă – majoritatea susține că organizarea a fost incorectă.TikTok, instrument de dezinformarea și polarizarea
Printre cei care consideră că alegerile nu au fost corecte, 58% sunt utilizatori activi de TikTok.
Platforma este acuzată de autoritățile europene că ar răspândi dezinformări, în special pe teme politice.„Diferențele reflectă structura bazinelor electorale ale candidaților, dar și o polarizare tot mai accentuată în societatea noastră. Este un efect direct al dezinformării, care subminează încrederea în democrație”, avertizează Remus Ștefureac, directorul Inscop.
Autoritățile române au semnalat în mai multe rânduri campanii masive de dezinformare cu surse în Federația Rusă.
Au fost vizate:
clonarea site-urilor unor televiziuni și instituții publice,
publicarea de știri false despre mobilizări militare,
mesaje panicarde despre închiderea granițelor și atacuri cibernetice.
Sondajul a fost realizat în perioada 26-30 mai 2025, la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group.
Datele au fost colectate prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 1.150 de persoane, reprezentativ la nivel național.
Marja de eroare este de ±2.9%, la un grad de încredere de 95%.


















