Donald Trump a sărbătorit o victorie răsunătoare la alegerile prezidențiale la reședința sa din Mar-a-Lago, alături de personalități influente, inclusiv Elon Musk.
Acum, el pune bazele unei echipe guvernamentale care reflectă ideologia „America First”, iar CNN avertizează că numirile propuse stârnesc deja controverse, mai ales printre liberali.
Stephen Miller, cunoscut pentru retorica sa naționalistă, este considerat un posibil adjunct al șefului de personal de la Casa Albă, având misiunea de a implementa politici stricte de imigrație, inclusiv deportări în masă. “America este pentru americani și numai pentru americani”, a declarat Miller la un recent miting al lui Trump. De asemenea, Tom Homan, favorit pentru funcția de “țar al frontierelor”, a avertizat guvernatorii democrați să “se dea naibii la o parte” dacă încearcă să oprească deportările.
Printre alte propuneri notabile se numără guvernatoarea din Dakota de Sud, Kristi Noem, pentru funcția de secretar al Securității Interne, și Marco Rubio, pentru secretar de Stat. Deși Rubio a avut inițial divergențe cu Trump, el s-a aliniat de mult timp cu agenda președintelui. Elise Stefanik este pregătită să promoveze politica “America First” ca ambasador la ONU, iar Mike Waltz ar putea deveni consilier pentru Securitate Națională, o poziție care va atrage atenția aliaților europeni. Waltz a subliniat că este timpul ca țările NATO să își mărească cheltuielile de apărare.
Trump l-a propus și pe Lee Zeldin, fost militar, pentru conducerea Agenției pentru Protecția Mediului, cu promisiunea de a sprijini forajele petroliere.
Alyssa Griffin, fost director de comunicare în administrația Trump, a comentat că această echipă arată o mai bună organizare față de primul său mandat: “Sunt oameni care au, fără îndoială, pregătirea pentru a fi acolo și au o idee despre ce vor face”.
CNN subliniază că numirea unor figuri ca Miller și Homan semnalează seriozitatea lui Trump în privința promisiunilor de imigrație, dar nu este clar cât de departe va merge. În timp ce deportarea migranților fără acte care comit infracțiuni poate avea sprijin bipartizan, extinderea acestor măsuri ar putea deveni o provocare politică majoră.