Deși România a făcut pași importanți în direcția dezvoltării unui program național de screening pentru cancerul pulmonar, cercetătorii se confruntă cu o problemă neașteptată: lipsa participanților.
Proiectul CNCC, coordonat de prof. dr. Simona Dima și conf. dr. Laurenția Galeș, și-a propus să aplice un chestionar de evaluare a riscului asupra a 1.000 de persoane și să realizeze ulterior investigații CT low-dose pentru identificarea precoce a leziunilor pulmonare. Însă ritmul recrutării este scăzut, ceea ce întârzie faza de testare clinică.
„Am constatat o reticență în rândul populației. Mulți oameni încă asociază cancerul pulmonar doar cu fumatul, ignorând alți factori precum expunerea profesională sau predispoziția genetică”, explică dr. Galeș. „E nevoie de campanii de educație și de implicarea medicilor de familie pentru a atinge populația țintă.”
🗞️ Citește și Acestea
Deși tehnologia este disponibilă și chestionarul a fost finalizat, componenta de CT low-dose – esențială pentru detectarea precoce – nu a putut fi încă implementată pe scară largă. În absența unei infrastructuri medicale dedicate și a unei rețele naționale coordonate, eforturile cercetătorilor rămân fragmentate.
Cu toate acestea, echipa CNCC rămâne optimistă. „Fiecare proiect pilot aduce lecții importante. Înțelegem mai bine ce bariere sociale, psihologice și logistice trebuie depășite pentru ca screeningul pulmonar să devină o realitate națională”, spune prof. dr. Simona Dima.
Într-o țară unde cancerul pulmonar rămâne principala cauză de mortalitate oncologică, aceste obstacole nu sunt doar provocări administrative – sunt testele maturității unui sistem de sănătate care învață să privească dincolo de tratament, spre prevenție.
