Recent, în mass-media din România a izbucnit un scandal legat de un „parastas legionar” organizat în memoria lui Corneliu Zelea Codreanu, un personaj controversat al istoriei românești, fondatorul „Legiunii Arhanghelul Mihail” și al Mișcării Legionare.
Evenimentul, organizat pe 30 noiembrie 2024, ziua în care Codreanu a murit, a fost prezentat în mass-media drept o comemorare de inspirație fascistă, cu legături cu un anumit candidat la funcția de președinte al României. Totodată, în discuție a fost adusă și Biserica Ortodoxă Română, după ce s-a speculat că parastasul ar fi fost o manifestare de susținere pentru ideologiile legionare.
Un Parastas Anual, Cu Tradiție de 30 de Ani
Potrivit organizatorului evenimentului, Florin Dobrescu, comemorarea nu este o premieră, ci o tradiție care se desfășoară anual încă din 1994, respectând regulile Bisericii Ortodoxe Române. „Ceremonia religioasă de pomenire a lui Corneliu Zelea Codreanu nu este o premieră, așa cum s-a prezentat în presă. Se organizează anual, în jurul zilei de 30 noiembrie, de peste 30 de ani, cu avizul autorităților locale și al instituțiilor de ordine publică”, a explicat Dobrescu. Mai mult, acesta a subliniat că evenimentul nu are nicio legătură cu alegerile recente și că nu există niciun fel de legătura între comemorare și susținerea unui anumit candidat.
În ciuda acestui fapt, presa a amestecat evenimentul cu ideologii extremiste, iar unele publicații au sugerat că parastasul ar fi o acțiune legată de ascensiunea unui anumit candidat la prezidențiale. Aceste acuzații au fost însă respinse de Dobrescu, care a clarificat că evenimentul a fost pur religios și nu a fost organizat cu intenții politice.
Legătura Cu „Fascismul” și „Violențele” Mișcării Legionare
Un alt punct de controversă l-a constituit abordarea ideologică a Mișcării Legionare și a lui Corneliu Zelea Codreanu. În reportajele care au generat scandalul, s-a vorbit despre „fascism”, „violente extreme împotriva evreilor și romilor”, precum și despre „crimele politice” comise de Legiune. Cu toate acestea, Dobrescu și susținătorii săi au insistat că parastasul este o slujbă religioasă de pomenire a unui „om mort”, și nu o celebrare a ideologiilor politice, indiferent de natura lor.
Pe de altă parte, există o problemă juridică importantă legată de condamnările lui Corneliu Zelea Codreanu. Conform procurorilor, Codreanu nu a fost condamnat pentru crime de război sau crime împotriva umanității, așa cum sugerează unele surse media. „Corneliu Zelea Codreanu nu a fost condamnat pentru genocid, crime de război sau crime împotriva umanității. El a fost condamnat pentru ultraj adus unui demnitar, iar Legiunea Arhanghelul Mihail nu a fost declarată oficial o organizație criminală prin hotărâre judecătorească internațională”, a explicat Florin Dobrescu.
Presiunile Politice și Manipularea Mass-Media
Un aspect care a stârnit și mai mult controversele a fost modul în care a fost manipulat acest subiect în scopuri politice. Scandalul a fost instrumentalizat în favoarea USR, în contextul unei campanii electorale. Conform unor surse, informațiile despre parastas ar fi fost folosite pentru a ataca anumite candidaturi și pentru a crea o panică legată de „extremismul” ce ar amenința democrația românească. „Mass-media aservită și politicienii au indus ideea falsă că parastasul ar fi o acțiune ilegală și periculoasă”, a adăugat Dobrescu, acuzând presa de manipulație.
Mai mult, Dobrescu a subliniat că, în 2020, a mai fost deschis un dosar penal similar pentru organizarea unui alt parastas în memoria lui Codreanu. Dosarul a fost însă clasat. Aceste acuzații au apărut din nou în contextul actualei campanii electorale, ceea ce sugerează o tentativă de a folosi acest subiect pentru a crea o atmosferă de teamă și incertitudine.
Reacțiile Bisericii Ortodoxe Române
În ciuda explicării că parastasul respectă tradițiile religioase ortodoxe și nu promovează ideologii politice, Biserica Ortodoxă Română a fost pusă sub presiune. Arhiepiscopia Bucureștilor a anunțat că va demara o anchetă pentru a stabili dacă preotul care a oficiat slujba a încălcat vreuna dintre legile statului român. „Poate fi oprit de la slujire, dar încă nu știm acest lucru, doar inspecția bisericească va hotărî ce măsuri se vor lua”, a declarat un reprezentant al Arhiepiscopiei.
Aceasta nu este prima dată când Biserica Ortodoxă este pusă în fața unui astfel de scandal. În 2021, PNL-istul Alexandru Muraru a reclamat Parchetului preoții care au oficiat un parastas pentru Ion Antonescu, fostul mareșal al României, condamnat pentru crime de război. Atunci, fostul purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a apărat slujbele de pomenire, subliniind că acestea fac parte din tradiția ortodoxă, fără a avea legătura cu viziuni politice.
Manipularea Emoțională și Scopurile Politice
Cazul „parastasului legionar” ridică întrebări legate de intențiile politice din spatele scandalului. Se pare că această situație a fost folosită pentru a arunca o umbră asupra unui anumit candidat, într-un context electoral în care subiectul „extremismului” este unul sensibil. În loc să se concentreze pe fondul religios și istoric al evenimentului, mass-media și politicienii au transformat comemorarea într-o miză electorală, invocând teama de extremism și promovând narativul unei „amenințări legionare” care ar urma să destabilizeze România.
În acest context, Florin Dobrescu și susținătorii săi acuză manipularile politice, afirmând că scopul acestora nu este decât de a folosi „parastasul” ca pe o armă politică, de a crea o atmosferă de panică și de a înfricoșa electoratul, în special susținătorii unui anumit candidat care nu ar fi pe placul establishmentului politic sau media.
Adevărul din Spatele Parastasului
În final, ceea ce ar trebui să reiasă din acest scandal este că un parastas, în tradiția ortodoxă, nu este o celebrare politică, ci o slujbă de pomenire a celor morți, fără a se face distincție între caracterul moral sau politic al acestora. În ciuda speculațiilor și manipulărilor, realitatea este că acest eveniment nu a fost decât o tradiție religioasă respectată de peste 30 de ani. Cu toate acestea, în contextul actual al campaniei electorale, acest subiect a fost transformat într-o temă de dezbatere politică, fiind folosit pentru a semăna teama de extremism și pentru a sprijini o anumită agendă politică.
