Un studiu realizat de prestigioasa universitate americană MIT (Massachusetts Institute of Technology) a analizat impactul inteligenței artificiale asupra performanțelor cognitive. Cercetătorii au împărțit 54 de persoane în trei grupuri:
un grup care a folosit ChatGPT,
un altul care a căutat informații pe internet,
🗞️ Citește și Acestea
și un grup care s-a bazat exclusiv pe gândirea proprie.
Participanții au avut de redactat eseuri, apoi au răspuns la întrebări despre ceea ce scriseseră. În timpul testului, activitatea cerebrală le-a fost monitorizată prin scanări EEG (electroencefalogramă), potrivit The Telegraph.
Cei care au folosit AI au avut cele mai slabe rezultate
Rezultatele au fost clare: grupul care s-a bazat pe ChatGPT a obținut cele mai slabe performanțe, pe toate planurile – neuronal, lingvistic și cognitiv. Spre exemplu:
83% dintre utilizatorii de AI nu au reușit să ofere niciun citat corect din eseurile proprii.
În schimb, doar 10% dintre cei care au scris fără ajutor tehnologic sau au folosit internetul au avut astfel de dificultăți.
Acest lucru sugerează un nivel scăzut de implicare și memorare. Cercetătorii consideră că participanții care au folosit AI nu au reținut informațiile, deoarece nu s-au implicat activ în procesul de elaborare.
Undele cerebrale theta, asociate cu învățarea, au fost reduse
Scanările EEG au arătat că cei care au folosit ChatGPT au prezentat o activitate cerebrală redusă. Mai exact, nivelul undelor theta, asociate cu memoria și învățarea, a fost semnificativ mai mic în comparație cu celelalte grupuri.
„În esență, o parte din «gândirea umană» și planificare au fost degrevate”, se arată în concluziile studiului.
După redactarea eseurilor, participanții au fost supuși altor sarcini. Cei care folosiseră inteligența artificială au avut din nou cele mai slabe rezultate. S-au descurcat greu fără sprijin extern, în timp ce ceilalți au dovedit un nivel mai ridicat de autonomie și implicare.
AI-ul reduce gândirea critică
Studiul MIT trage un semnal de alarmă: utilizarea frecventă a chatboților poate afecta dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a abilităților lingvistice.
„Dependența de sistemele de inteligență artificială poate duce la o abordare pasivă și la o activare diminuată a abilităților de gândire critică atunci când persoana îndeplinește ulterior sarcinile singură”, au scris cercetătorii.
Efecte negative în educație
Profesorii sunt îngrijorați de impactul AI-ului în școli. Mulți elevi folosesc inteligența artificială pentru a copia la teste sau pentru a-și face temele. Un sondaj realizat în februarie de Institutul de Politici în Învățământul Superior arată că 88% dintre studenții din Marea Britanie folosesc chatboți AI.
Cercetătorii avertizează: folosirea excesivă a acestor tehnologii poate duce la:
scăderea creativității,
reducerea gândirii critice,
creșterea vulnerabilității la manipulare.
„În momentul în care o persoană folosește inteligența artificială pentru a rezolva o sarcină, creierul acesteia se deconectează”, se menționează în raport.
Acest fenomen poate apărea atât în mediul educațional, cât și la locul de muncă. Iar implicațiile pe termen lung pot fi grave.
Un studiu realizat de Microsoft și Carnegie Mellon în februarie 2025 confirmă această tendință. Cercetătorii au avertizat că „utilizarea excesivă a inteligenței artificiale ar putea lăsa mușchii cognitivi atrofiați și nepregătiți pentru momentul în care este nevoie de ei”.
