Comisia Europeană a propus un mecanism prin care să achiziționeze arme în numele statelor membre, o schimbare semnificativă a modului în care este gestionată apărarea europeană. Potrivit unui document de politică privind apărarea, analizat de Financial Times (FT), Bruxelles-ul ar putea centraliza achizițiile militare pentru a eficientiza costurile și a îmbunătăți securitatea regiunii.
„La cererea statelor membre, Comisia ar putea … să acționeze ca un organism central de cumpărare [de arme] în numele lor”, se arată în proiectul documentului. De asemenea, oficialii UE subliniază că „agregarea cererii prin achiziții în colaborare este cea mai rentabilă cale de a reconstrui apărarea europeană”.
Tensiunile geopolitice și poziția SUA, factori declanșatori
Propunerea vine pe fondul incertitudinii privind angajamentul SUA față de securitatea europeană, în special după declarațiile fostului președinte Donald Trump. Acesta a amenințat că va reduce protecția acordată aliaților europeni care nu își sporesc cheltuielile pentru apărare și a sugerat o apropiere de Rusia.
În acest context, Comisia Europeană argumentează că „achizițiile colaborative de produse de apărare prezintă beneficii semnificative atât pentru statele membre, cât și pentru industria de apărare”, iar mai multe capitale europene susțin ideea unor investiții colective în domeniul securității, inclusiv pentru sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă.
Model inspirat din strategia UE privind vaccinurile
Propunerea de achiziții centralizate urmează modelul adoptat de UE în timpul pandemiei de Covid-19, când Bruxelles-ul a negociat și cumpărat vaccinuri pentru toate statele membre. Prin această strategie, Uniunea a reușit să obțină prețuri mai bune și să asigure aprovizionarea în contextul competiției globale acerbe.
Finanțare și provocări politice
Documentul analizat de FT conține și opțiuni de finanțare pentru această inițiativă. Printre propunerile discutate se numără împrumuturi de 150 de miliarde de euro către statele membre și o relaxare a normelor UE privind deficitul bugetar pentru cheltuielile de apărare.
Totuși, proiectul nu include o propunere privind o datorie colectivă pentru apărare, o măsură susținută de unele state membre, dar respinsă de Germania și Țările de Jos. Documentul ar putea suferi modificări înainte de publicarea sa oficială, programată înaintea summitului UE din 20 martie.
