România se confruntă cu o situație bugetară dificilă pentru anul 2025, după ce deficitul de 25 de miliarde de euro înregistrat în 2024 ar putea crește semnificativ. Estimările arată că țara noastră va avea nevoie de o finanțare de 55 de miliarde de euro pentru a acoperi cheltuielile guvernamentale, un nivel fără precedent în istoria recentă.
Victor Ponta a atras atenția, într-o postare publică, că „deficitul bugetar va fi de 8,6% în 2024”, menționând dispariția din venituri a aproximativ 10 miliarde de euro, sumă care ar fi trebuit să provină din digitalizarea ANAF. Acesta a subliniat că măsurile necesare pentru reducerea deficitului nu au fost implementate și că există riscul unor presiuni financiare suplimentare în 2025.
Printre factorii care contribuie la creșterea deficitului se numără majorările de pensii și salarii impuse de legislația în vigoare, pierderea veniturilor din suprataxa pe energie declarată neconstituțională și cheltuielile militare asumate prin contracte deja semnate. În total, cheltuielile suplimentare certe se ridică la aproximativ 15 miliarde de euro.
Datoria publică a României a ajuns deja la 50% din PIB, depășind pragul de 200 de miliarde de euro, iar costurile de finanțare continuă să crească din cauza dobânzilor ridicate. Agențiile internaționale mențin ratingul de țară la nivelul minim de investiții (BBB-), dar o eventuală retrogradare ar putea agrava și mai mult situația, limitând accesul la finanțare.
Situația politică complică suplimentar gestionarea deficitului. Guvernul format dintr-o coaliție fragilă (PSD, PNL, USR, UDMR) va trebui să organizeze alegerile prezidențiale din 2025, ceea ce reduce șansele implementării unor măsuri dure, dar necesare, de reducere a cheltuielilor.
România riscă o creștere accelerată a datoriei publice și o pierdere a încrederii investitorilor, dacă nu sunt adoptate măsuri urgente pentru creșterea veniturilor bugetare și controlul cheltuielilor.
