Piloții TAROM au ales să protesteze, au lăsat avioanele la sol și au adus pierderi calculate de 2,5 milioane de euro. Totul s-a întâmplat într-o zi.
Suma sună apăsat, pare mare, dar este de fapt o pierdere infima, dacă ne uităm la cele aproape două miliarde de euro pe care compania de aviație a României, administrată prost, le-a dat gata, le-a tocat în ultimii zece ani. Nu vă mirați, sunt pe minus.
Mereu, statul a fost nevoit să intervină, să acopere gaura din bugetul TAROM, o companie care nu știe sau, mai degrabă, nu vrea să funcționeze pe plus. Alte companii ne-au arătat că se poate. La TAROM se petrece o nebuloasă, cu dedesubturi nebănuite, cu tot felul de conducători care n-au fost niciodată mai mult decât călători în avion. Dar toți cu susținere, cu spate, cum se face la noi.
🗞️ Citește și Acestea
TAROM era, în trecut, o companie respectată, între cele mai puternice ale Europei, dar a ajuns pe aripile vântului și așa funcționează de peste douăzeci de ani.
Piloții, plătiți regește pe vremuri, au ajuns un fel de paria printre companiile din toată lumea, inclusiv cele low-cost. Salariile piloților ajung pe la 4000-4500 de euro, în condițiile în careWizzAir oferă dublu și chiar mai mult pentru un comandant de aeronavă. Nu mai vorbesc de Qatar, Emirates și celelalte companii de top, care au recrutat de la TAROM oameni pe salarii de patru ori mai bune. Peste 500 de piloți au părăsit TAROM doar în ultimii cinci ani.
Iar piloții de la TAROM suțin că nu doar salariul e problema, ci și condițiile de muncă. Unii nu au căști, un minim necesar pentru orice zbor.
Atunci, câtă încredere să mai ai, să zbori cu TAROM? Spre zero, evident. Au apus vremurile în care piloții TAROM erau cobsiderați printre cei mai buni, cei mai talentați din lume. E clar, nu mai e așa. Nici avioanele nu mai sunt ca acum peste 20 de ani, s-au îmbunătățit, se pilotează singure. Dar, cum îmi spunea un pilot acum ceva ani, iar asta mi-a rămas în minte, la peste 90 la sută dintre accidentele de avion, vina este umană, a pilotului.
Câinii latră, lupii merg. Iată, aerian suntem în Schengen, dar aviația românească e la pământ. De ieri, și la propriu și la figurat. Va fi o vară fierbinte, iar TAROM va rămâne în bătaia vântului până când politicul va decide să pună la vârf un manager competent, care să încerce, să se zbată să aducă pe plus compania, să o facă profitabilă. Dacă este interes, evident, pentru așa ceva, pentru că sunt multe „uzine” de stat care merg pe minus, dar fără niciun stres. Iar salariile babane, fac fluturașii să plutească în aer, ca aeronavele TAROM.
Siguranța călătorilor TAROM este și ea pusă la îndoială, după protestul spontan al piloților.
Culmea, TAROM e cea care îi pregătește pe piloți cu costuri mari, dar nu poate face un business, să zicem ca în fotbal, să-i vândă. Celelalte companii îi iau de buni, gratis, plătind doar salarii mai bune. Banii de scolarizare pentru piloți se duc, așadar, tot pe aripile vântului. Pentru că strategia e greșită din start, pentru că nu e un om capabil să o gânească sau, cum spuneam mai sus, pentru că nu se vrea.
