de Gelu Vişan
Pe 21 decembrie 2024, conform Constituției, mandatul președintelui României, Klaus Werner Iohannis, se încheie.
Conform articolului 83 din Legea Fundamentală, mandatul președintelui este de 5 ani, iar acesta își exercită funcția până la depunerea jurământului de către noul președinte ales. Cu toate acestea, articolul 83, alineatele 1 și 3, prevăd o posibilă prelungire a mandatului în caz de război sau catastrofă, prin lege organică.
Însă, ceea ce se întâmplă pe 21 decembrie este mult mai complicat. Deși Iohannis va înceta să fie președinte, Parlamentul are la dispoziție opțiuni prin care poate declara funcția vacantă și poate stabili un interimat. Dacă Parlamentul nu ia această măsură, iar Curtea Constituțională (CCR) nu intervine pentru a declara articolul 83 ca fiind neconstituțional, este posibil ca mandatul să fie prelungit printr-o decizie juridică.
Iar dacă această situație nu este reglementată până pe 22 decembrie 2024, orice semnătură sau act semnat de Iohannis va fi considerat ilegal. Așadar, România riscă o criză instituțională, în care președintele refuză să plece din funcție, iar tot ce ține de activitatea statului devine ilegal – de la armata și serviciile secrete, până la numiri și politica externă.
🗞️ Citește și Acestea
În acest context, riscurile sunt evidente: o lovitură de stat ar putea fi în derulare, iar președintele ar putea să confiste pe viață funcția de la Cotroceni, continuând să dețină controlul asupra instituțiilor fundamentale ale statului. După 35 de ani, România se confruntă cu o criză fără precedent, în care președintele refuză să cedeze puterea.
